Unde sunt banii corupților trimiși după gratii? În România se știe cine a furat, dar există DOUĂ PROBLEME: nu se știe cât exact s-a furat, iar Fiscul nu recuperează prejudiciile

Redactor:
Biro Attila
Numai anul acesta, DNA a pus sechestre pe bunuri a căror valoare cumulată este de 150 milioane euro.

7,6 milioane euro au fost supuse confiscării de instanțe în 2013 în dosarele penale soluționate definitiv. Acesta este singura cifră certă pe care autoritățile o pot oferi. Nimeni nu știe însă cât din cele 7,6 milioane euro a recuperat ANAF, pentru că instituția susține că orice informație despre acest tip de proceduri este confidențială. Un exemplu ilustrativ este dosarul ICA, în care statul are de recuperat 60 milioane euro.

ExpertForum a organizat miercuri o dezbatere privind modul în care statul român recuperează prejudiciile din dosarele penale. La dezbatare au participat Daniel Morar, judecător al Curții Constituționale, reprezentanți ai DNA, Ministerului Justiției, dar și ai ANAF. ExpertForum a prezentat și o analiză a procedurilor privind recuperarea prejudiciilor. Concluziile dezbaterilor au fost următoarele:

ANAF, instituția care este responsabilă de recuperarea prejudiciilor, nu acționează și, în consecință, rata de executare a sentințelor judecătorești este mică.

â–º Nu există date clare privind nivelul prejudiciului suferit de bugetul statului an de an din perspectiva daunele stabilite de parchete și instanțe. Există doar o cifră globală de 2 miliarde euro – prejudicii constatate în toate dosarele penale de până acum. De altfel, chiar un reprezentant al ANAF prezent la dezbatarea ExpertForum a declarat că instituția nu are o evaluare globală pe recuperarea prejudiciilor.

â–º Nu există un control public al activității de recuperare a prejudiciilor de la ANAF.

â–º Singurele cifre certe sunt cele legate de dispoziițiile de confiscare date de instanțe: 7,6 milioane în 2013.

â–º Nu există însă date precise cât din această sumă a fost recuperată de stat.

â–ºSoluția ExpertForum la problema recuperării prejudiciilor este crearea unei noi instituții independente de ANAF care să se ocupe numai de această chestiune.

Ce înseamnă suma de 2 miliarde

În 2013, potrivit Oficiului Național de Prevenire a Criminalității și Cooperare pentru Recuperarea Creanțelor provenite din Infracțiuni al Ministerului Justiției, toate parchetele din România au constatat prin rechizitorii că bugetul statului a fost prejudiciat cu aproape 2 miliarde de euro. În aceste 2 miliarde de euro sunt incluse, pe lângă daunele cauzate statului, și daunele cauzate persoanelor fizice sau companiilor private. E de subliniat că nu există o statistică oficială a prejudiciilor cauzate bugetului de stat. Din aceste 2 miliarde de euro, pentru 434 de milioane euro s-au pus sechestre.

Singura cifră exactă emisă oficial de MJ este cea a bunurilor confiscate de instanțe. Astfel, pe anul 2013, au fost contabilizate din confiscări (fie ele speciale sau extinse) 7,6 milioane euro.

Din nou, trebuie menționat faptul că vorbim în acest caz de bunuri pentru care instanțele au dispus confiscarea. Asta nu înseamnă că acestea sunt acum în proprietatea statului. De preluarea și cofiscarea în fapt a bunurilor se ocupă tot ANAF, care nu a prezentat public vreodată o statistică cu ce a confiscat. În acest moment, după cum subliniază ExpertForum, nu există o analiză a modului în care sentințele de confiscare date de instanțe sunt puse în aplicare de ANAF.

DESCARCĂ AICI ANALIZA EXPERFORUM

În privința recuperării prejudiciilor din dosarele penale, în România există următoarele proceduri:

â–º Confiscarea specială, care este prevăzută la articolul 112 din Noul Cod Penal. În esență, această procedură vizează confiscarea bunurilor provenite dintr-o faptă penală. În acest caz, se pot confisca doar bunurile persoanei judecate și nu se prevede confiscarea de la o rudă căreia i-a înstrăinat averea, spre exemplu.

â–º Confiscarea extinsă rezolvă exact problema de mai sus. „Codul Penal românesc a inclus începând cu 2012 măsura confiscării extinse: art. 1121. Aceasta permite instanței de judecată să confiște mai mult decât bunurile provenite din infracțiunile deduse judecății: se pot confisca și bunurile obținute cu 5 ani înainte de comiterea infracțiunii dacă ele depășesc în mod vădit veniturile obținute de respectiva persoană în mod licit și dacă instanța are convingerea ca ele provin din infracțiuni similare celor pentru care se pronunța condamnarea”, se arată într-o analiză a ExpertForum.

â–º Confiscarea averilor nejustificate. În acest caz, Agenția Națională de Integritate poate cere instanțelor confiscarea unor bunuri sau sume de bani dacă, după evaluarea unui parlamentar, spre exemplu, constată că acesta nu poate justifica proveniența acestora.

â–º Recuperarea prejudiciilor de către instituțiile publice prejudiciate. Distinct de procedurile de mai sus, dacă într-un caz de corupție instanța stabilește că un infractor a prejudiciat bugetul Inspectoratului de Stat în Construcții, de pildă, atunci suma respectivă trebuie să ajungă în bugetul ei. Astfel că această instituție, dar și ANAF, sunt obligate să recupereze aceste sume.

Daniel Morar, judecător al Curții Constituționale a explicat faptul că CCR a stabilit că, în cazul confiscării extinse, procedura nu intră în contradicție cu articolul 44 aliniatul 8 din Constituție care prezumă caracterul licit al dobândirii avere. Altfel spus, confiscarea extinsă este constituțională astfel că instituțiile statului nu au nici un impediment pentru a aplica această procedură. Fostul procuror șef al DNA a menționat că și în perioada când conducea parchetul nu existau date certe despre cât din prejudiciile constate de procurori și confirmate de judecători sunt confiscate de ANAF. Judecătorul CCR a subliniat că grosul banilor care ar trebui să revină în bugetul statului îl reprezintă prejudiciile cauzate instituțiilor statului, cele pentru care nu se dispune confiscarea extinsă sau confiscarea specială.

Toate aceste proceduri sunt inițiate numai după ce o instanță constată prin sentință definitivă vinovăția suspectului și dispune recuperarea prejudiciului prin confiscare specială/extinsă/procedura civilă a ANI.

În dosarele penale, fie ele de corupție sau evaziune fiscală, spălare de bani, etc. în prima fază, procurorul care conduce investigația stabilește care este prejudiciul (cât a furat suspectul, fie că vorbim de furt din bugetul statului sau de la un privat). Următorul pas este să dispună sechestre. Adică să se asigure că cel care este suspect nu va înstrăina bunurile și la finalul procesului statul să nu mai poată recupera prejudiciul. Pe urmă, dosarul se duce în instanță. Acolo, judecătorul poate în timpul procesului să mențină sechestrele sau chiar să le extindă, să dispună confiscarea specială sau extinsă. În final judecătorul, dacă îl găsește pe suspect vinovat, decide și recuperarea prejudiciului. Asta este însă prima etapă. Nu înseamnă că, automat, banii și bunurile ajung la stat și se acoperă prejudiciul.

Cel mai important rol în recuperarea prejudiciilor cauzate statului îl are ANAF. Această instituție este cea care este titulara procedurii de recuperare efectivă a daunelor cauzate statului. În acest moment, opinia publică nu știe cât recuperează ANAF. Reprezentanții oficiului MJ care supervizează aceste proceduri spun că rata de recuperare este undeva la 5%, însă nu există o evaluare publică oficială. De altfel, chiar un reprezentant al ANAF prezent la dezbatarea ExpertForum a declarat că instituția nu are o evaluare globală pe recuperarea prejudiciilor.

ExpertForum: ANAF trebuie să pună în aplicare deciziile instanțelor

Faptul că ANAF nu prea recuperează prejudiciile din dosarele penale a fost constatat și în evaluarea ExpertForum: „Rata mică a punerii în executare de către ANAF a deciziilor definitive de confiscare e un motiv de îngrijorare atât pentru reprezentanți ai sistemului judiciar, cât și pentru observatori externi. Se invocă deficiențe procedurale legate de responsabilitățile actorilor instituțional în procedura punerii în executare a deciziilor definitive. Au existat și discuții legate de prescriptibilitatea sau nu a punerii în executare a măsurii confiscării, discuții finalizate în sensul imprescriptibilității. Este urgent să se elimine aceste deficiențe procedurale pentru că nepunerea în executare a deciziilor de confiscare elimină un element esențial al deciziilor de condamnare. Este inacceptabil ca prin (in)acțiunea unei instituții executive să se altereze o decizie definitivă a puterii judecătorești”.

Cum răspunde ANAF

Raluca Drăgan de la ANAF, prezentă la dezbatare, a explicat de ce instituția nu recuperează prejudiciile. „ANAF are în lucru 3 cazuri în care s-au pronunțat confiscări extinse. Ducerea la îndeplinire a dispozițiilor instanțelor a fost realizată cu ajutorul DNA, DIICOT și Ministerul Justiției. În multe cazuri ANAF-ul, ca parte, a fost în imposibilitate de a executa și de a aduce bani la buget deoarece majoritatea inculpaților nu mai deținea bunuri pe numele lor”, a explicat Raluca Drăgan. Oficialul ANAF a recunoscut că, la nivelul direcției centrale, nu există o statistică oficială cu cât a recuperat fiecare din direcțiile din teritoriu.

Secretizarea procedurilor în cazul Dan Voiculescu

ANAF a fost criticată și pentru lipsa de transparență. gândul a formulat o cerere în baza legii 544/2001 privind accesul la informații de interes public, în care solicitam ca ANAF să informeze cum decurge procedura de recuperare a prejudiciului de 60 milioane euro din dosarul lui Dan Voiculescu. Agenția a răspuns oficial că acest tip de informații nu este destinat uzului public invocând secretul fiscal.

Pe de altă parte, Raluca Drăgan de la ANAF a explicat că atâta vreme cât jurnaliștii nu au solicitat numele de conturi bancare și rulajele financiare din aceste conturi, informațiile privind recuperarea prejudiciilor nu pot fi secretizate. În același sens, s-a pronunțat și judecătorul CCR Daniel Morar, care a declarat că, atâta vreme cât este vorba de punerea în executare a unor hotărâri definitive, nu se poate vorbi de secretizare.

Soluția ExpertForum la problema recuperării prejudiciilor este crearea unei noi instituții independente de ANAF care să se ocupe numai de această chestiune. În plus, ExpertForum susține în analiza proprie că România are nevoie și de o instituție care să gestioneze bunurile puse sub sechestru. „În prezent aceste bunuri se depreciază pe durata procedurilor judiciare, pierzându-și din valoare. Bunurile mobile depozitate în condiții improprii sau uzura morală corespunzătoare duratei procedurilor judiciare fac aproape imposibilă recuperarea prejudiciului generat prin infracțiune. Bunurile imobile rămân în majoritatea cazurilor în administrarea persoanelor trimise în judecată, care nu au interesul de a le menține în bună stare pentru că anticipează riscul de a fi deposedate de respectivele bunuri”, arată analiza ExpertForum.

150 milioane euro sub sechestru în dosarele DNA

Consilierul procurorului șef al DNA, Marius Bulancea, a declarat, miercuri, că procurorii anticorupție au pus sechestru, de la începutul anului până în prezent, asupra unor bunuri ce valorează 150 de milioane de euro, însă acestea vor ajunge în patrimoniul statului abia peste patru-cinci ani, arată Mediafax.

„Ceea ce s-a schimbat în ultimii ani este creșterea eficienței statului în a identifica bunurile care au fost dobândite din infracțiuni și care urmează să fie confiscate. Nu suntem nici măcar pe aproape de un ideal, de ceea ce ne-am dori, dar s-a ajuns la un punct în care doar DNA, în 2014, până acum, a instituit măsuri asigurătorii asupra unor bunuri care valorează 150 de milioane de euro”, a spus Bulancea, la o dezbatere organizată în cadrul proiectului „Susținerea confiscării extinse și recuperării prejudiciului în România”, finanțat de Uniunea Europeană.

Bulancea a adăugat că bunurile sechestrate de procurori vor intra efectiv în posesesia statului, după ce vor fi date sentințe definitive în dosarele în care s-au dispus măsurile asigurătorii.

Ținând cont că aceste bunuri sechestrate în 2014 vor fi implicate în niște hotărâri de condamnare în România peste trei, patru, cinci ani, abia atunci vom putea vorbi că aceste bunuri vor intra efectiv în patrimoniul statului. Fiind vorba de bunuri efectiv sechestrate – 416 imobile, 93 de autoturisme – sunt bunuri a căror valorificare va trebui să se realizeze relativ ușor”, a spus consilierul Laurei Codruța Kovesi, citat de Mediafax.

FOTO-BOMBA! Nu se aştepta nimeni sa posteze astfel de poze. Vedeta care a rupt netul...
IREAL! Cum arată acum actorul care l-a interpretat pe Iisus din Nazaret. Blestemul care a...
FOTO. Antonia a pozat fără jenă sau inhibiții! Și-a arătat complet trupul într-un body prea...
Saraca… Salman Khan o OBLIGĂ pe Iulia Vântur să facă asta… Totul a fost dezvăluit...
Drama lui Leonard Doroftei! Fostul campion mondial rupe tăcerea. De ce a plecat, de fapt,...
Finalul dinastiei: Cuba înlătură de la conducere familia Castro după mai bine de 60 de...
Reuters: Un document neoficial al UE ar propune redesenarea graniţelor din zona balcanică
BANCUL ZILEI – Un primar află de la nevastă că a fost înșelat
Armata Japoniei se pregătește de război, în urma agresivității Chinei
IREAL! Cum arată acum actorul care l-a interpretat pe Iisus din Nazaret. Blestemul care a...
Un bebeluș cu TREI penisuri ULUIEȘTE medicii. „Asta da intrare în istorie”
Putin s-a răzbunat CRUNT pe americani! Le-a arătat că nu glumește, lumea întreagă TREMURĂ
Care sunt primele lucruri pe care să le verifici la o mașină atunci când pleci...
Adevărul trist din spatele depozitelor din „Storage Wars”, dezvăluit. Puțini se așteptau la asta
ULTIMA ORĂ! O moarte fulgerătoare. Din păcate, medicii nu au mai avut ce face. Ştirea...
Bicarbonatul de sodiu, pe post de medicament. 7 întrebuinţări de care nu știai
Concedieri MASIVE. Tarom se pregăteşte să dea afară jumătate dintre angajaţi. 700 de oameni sunt...
Povestea uneia dintre cele mai puternice femei de afaceri din România. Ea a creat împreună...
Inchide