Universitatea București: George Copos „A PLAGIAT SUBTIL”. Profesorul coordonator ar putea rămâne fără titlul onorific

Comisia de Etică a Universității București a ajuns la concluzia că omul de afaceri Gheorghe Copos a plagiat „subtil”, fără să recurgă la metoda copy-paste, cartea sa scrisă în penitenciar,„Alianțe matrimoniale în politica principilor români din Țara Românească și Moldova în secolele XIV-XVI”, folosind ca sursă de inspirație lucrarea de masterat a fostului jurnalist Cătălin Parfene.

„Avem de a face cu un tip de plagiat subtil realizat prin copiere deghizată sau/și prin repovestire. Nu este vorba de un clasic copy-paste cu care suntem obișnuiți, ci de un autor profesionist care a realizat foarte multe ‘parafrazări inacceptabile’, cum sunt numite în literatura de specialitate. Erori comise de acesta, de domnul Parfene, în lucrarea de disertație și semnalate de experți au fost și ele preluate în cartea domnului George Copos, ceea ce arată că acesta ar fi avut la dispoziție disertația domnului Parfene”, a arătat Marian Popescu, președintele Comisiei de Etică a Universității București.

Președintele Comisiei de Etică a Universității din București a explicat și motivele pentru care verdictul vine atât de târziu, fapt care l-a deranjat și pe fostul jurnalist Cătălin Parfene, argumentând că „unii colegi” nu au dorit să facă expertiza, dar și că lucrarea lui Copos este una foarte nișată, iar găsirea specialiștilor în domeniu a fost destul de anevoioasă.

„Întârzierea cu care Comisia se pronunță e datorată mai multor factori, între care cel mai important a fost identificarea și acceptul specialiștilor în materie de a produce expertiza pentru un subiect de istorie foarte specializat. Aceștia nu sunt mulți. Unii colegi nu au dorit să facă aceste expertize, alții au fost ocupați la vremea solicitării lor de către Comisie”, se arată în Punctul de Vedere emis de Comisia de Etică a Universității din București.

Popescu a mai explicat că, în acest caz, Comisia s-a confruntat cu o situație „neobișnuită”: o lucrare științifică publicată în detenție, suspectă de plagiat și unde un profesor universitar a avut un rol în cazul ambilor autori. Astfel, analiza experților arată că lucrarea lui Copos nu a fost cel mai probabil scrisă de acesta, ci de un „ghostwriter” profesionist.

„Circumstanța specială, în acest caz, e că disertația domnului Cătălin Parfene nu fusese publicată și domnul Copos nu ar fi putut, deci, plagia. Circumstanța agravantă este că cei doi au fost în relație cu aceeași persoană, domnul profesor emerit Stelian Brezeanu, conducătorul științific al masterandului din 2005, domnul Parfene, autor al recomandării și al prefeței cărții domnului Copos, în 2014. (…) Semnificativ, documentarea domnului Copos se oprește la anul 2005, an al susținerii disertației de către domnul Parfene. O concluzie care s-ar impune este că ar putea exista, în această situație, ceea ce, în literatura de specialitate, se numește ‘ghostwriter’, un scriitor profesionist ascuns care a realizat operațiunea”, se arată în motivarea Comisiei de Etică.

Analiza comparativă între cele două lucrări a fost realizată de trei profesori specialiști: conferențiar universitar doctor Marius Diaconescu, de la Facultatea de Istorie a Universității București, lector universitar doctor Adinel Dincă, de la Universitatea Babeș-Bolyai, și profesorul universitar doctor Alexandru Florin Platon, de la Facultatea de Istorie a Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași.

Marius Diaconescu a ajuns la concluzia că lucrarea lui Copos nu este un plagiat, în timp ce ceilalți doi specialiști au dat verdict de pagiat. Stelian Brezeanu a fost profesor la aceeași facultate de Istorie unde predă și Marius Diaconescu.

„Există paragrafe asemănătoare între cele două cărți prin natura subiectului, despre alianțe matrimoniale, dar această situație nu confirmă acuzația de plagiat. (…) Lucrarea semnată de Gheorghe Copos este, în mare parte, o compilație după bibliografia secundară”, arată Diaconescu.

Ceilalți doi profesori nu au fost la fel de indulgenți.

„Îmi exprim convingerea că lucrarea dlui Parfene a reprezentat o sursă de inspirație pentru lucrarea semnată de către dl. Copos. (…) Cartea publicată sub numele dlui Copos, neindicând în niciun fel potrivit practicii academice, raportul cu teza de masterat anterioară, constituie un act de plagiat, adică de furt de idei”, arată lectorul universitat Adinel Ciprian Dincă, de la Cluj.

De aceeași părere este și profesorul universitar ieșean Alexandru Florin Platon, numind lucrarea lui Copos un „plagiat mai elaborat”.

Profesorul Stelian Brezeanu ar putea rămâne fără titlul onorific de profesor emerit

Rectorul Universității din București Mircea Dumitru consideră că măsura corectă și morală în ceea ce-l privește pe profesorul Stelian Brezeanu, în prezent pensionat și fără relații contractuale cu Universitatea din octombrie 2015, ar fi retragerea titlului onorific, în acest sens urmând să fie făcută și o propunere. „Ceea ce se poate face și ceea ce ar fi moral este să se propună Senatului Universității să i se retragă acel titlu onorific pe care Facultatea de Istorie i l-a acordat atunci când domnia sa s-a pensionat, în 2010. Nu a fost un titlu acordat de către Senatul Universității acela de ‘profesor emerit'”, a spus Mircea Dumitru.

„Comisia de Etică recomandă, totodată, conducerii UB să atragă atenția cadrelor didactice asupra recomandărilor pe care le dau deținuților care doresc să realizeze lucrări științifice în detenție, că pot face acest lucru dacă se asigură că aceștia au activități prealabile de cercetare și realizare de lucrări științifice și că au citit lucrările respective înainte de publicare”, se arată, în loc de concluzie, în Punctul de Vedere al Comisiei.

Comisia de Etică a mai arătat că Universitatea București nu poate cere în vreun fel retragerea cărții lui Copos, dar că Ministerul Justiției ar putea să analizeze cum a ajutat cartea plagiată de Copos la reducerea pedepsei cu închisoarea a acestuia și că va sesiza Administrația Penitenciarelor în acest sens. „Vom transmite Direcției Naționale a Penitenciarelor Punctul de Vedere al Comisiei de Etică”, a mai spus Marian Popescu.

Cătălin Parfene a sesizat Universitatea București cu acuzația de plagiat împotriva lui Copos în aprilie 2015. Perioada îndelungată de care a avut nevoie Comisia de Etică pentru a se pronunța pe acest caz s-a datorat faptului că a fost nevoie de alcătuirea unei comisii de experți în domeniul lucrării respective.

Gheorghe Copos a publicat 5 „lucrări științifice” în perioada de un an și o lună cât a stat închis, lucru care i-a adus reducerea pedepsei cu 150 de zile. Copos a fost condamnat în dosarul Loteria și în dosarul Transferurilor, pedeapsa cea mai mare fiind de 4 ani.

În argumentul cărții sale pe care astăzi s-a dovedit că a plagiat-o de la Cătălin Parfene, omul de afaceri explică de ce a abordat acest subiect: „personajul istoric care m-a fascinat mereu este Napoleon Bonaparte”. Copos vorbește despre cum Napoleon și-a folosit surorile și frații în căsătorii cu alți lideri sau persoane influente, pentru a crea alianțe strategice. Profesorul de istorie Stelian Brezeanu, cel care i-a semnat prefața cărții, admiră „modul riguros de organizare a materialului documentar”, bunul-simț și logica autorului Copos.