Promisiunea făcută de Nicușor Dan în campania electorală de a nu crește TVA-ul a fost încălcată. Premierul Ilie Bolojan a anunțat săptămâna trecută o serie de măsuri fiscale dure, care ar urma să intre în vigoare de la 1 august, prin care creșterea TVA-ului la 21% și a desființa cota de 5%, respectiv 9%, fiind înlocuite de TVA de 11%. 

Vicepremierul Tanczos Barna, invitat la Prima TV, a explicat cum s-a ajuns ca promisiunea actualului președinte să nu mai fie valabilă, iar TVA-ul să crească.

CONTROVERSĂ Trump și Macron, „la cuțite”, pe fondul tensiunilor din Ormuz: „Este maltratat de soția sa și abia își revine”

11:19

SURSE Guvernul Bolojan inventează “compensarea voluntară” pentru prețurile la pompă. Ce presupune

11:08

„Să știți că domnul președinte Nicușor Dan a insistat, chiar a cerut în mod insistent să căutăm o soluție nouă pentru a nu crește TVA-ul. Și, timp de două săptămâni, la Cotroceni, eu am fost cel care a mediat discuția dintre cele patru partide în calitate de ministru interimar la Finanțe și am adus foarte multe variante alternative pe care le-am pus pe masă. Dar, din diverse motive, nu au fost acceptate”, a spus Barna.

Guvernul a adoptat vineri primul pachet de măsuri fiscale

Executivul menționează că, prin acest pachet de măsuri, se urmărește atingerea următoarelor obiective:

• Reducerea țintei de deficit bugetar de la 9,3% și realinierea pe traiectoria de ajustare, în vederea respectării angajamentelor asumate în Planul Fiscal Bugetar pe 7 ani.
• Recâștigarea încrederii investitorilor și evitarea retrogradării din perspectiva ratingului de țară.
• Evitarea suspendării fondurilor europene și continuarea implementării proiectelor de infrastructură și de dezvoltare.
• Realizarea reformei fiscale în vederea evaluării pozitive de către Comisia Europeană și posibilitatea încasării banilor din Cererea de Plată numărul 4, suma reprezentând cel mai important aport la bugetul de stat, proiecția prevăzută fiind de 2.680 miliarde de Euro brut, respectiv 0,7% din PIB.

„Pachetul de măsuri fiscal-bugetare cuprinde două componente – măsuri pentru creșterea veniturilor, cu un impact bugetar suplimentar estimat de 9,5 miliarde lei în 2025 (0,5% din PIB) și 35 miliarde lei în 2026 (1,71% din PIB) și măsuri pentru reducerea cheltuielilor bugetare și neintrarea în vigoare a unor cheltuieli suplimentare – guvernul estimează, în urma acestor măsuri, reducerea cheltuielilor bugetare cu 1,25 mld lei în 2025 (0,06%), respectiv 57,3 miliarde lei în 2026 (2,82 % din PIB). Proiectul de lege va fi transmis Parlamentului pentru începerea procedurii de angajare a răspunderii Guvernului în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, potrivit articolului 114 din Constituția României”, arată reprezentanții Executivului.

CITIȚI ȘI: