VIDEO Ziua Unirii Principatelor | Președintele Klaus Iohannis, huiduit și aplaudat la Iași, în timpul discursului despre Unire / Premierul Orban, întâmpinat cu huiduieli la Iași: Obiectivul nostru este de a pune bazele unor investiții serioase în Moldova

Incident în fața președintelui Klaus Iohannis, la Iași: O persoană a leșinat

O persoană a leșinat, vineri, în timpul evenimentelor de la Iași, de Unirea Principatelor, în apropierea președintelui Klaus Iohannis, bărbatul fiind preluat de urgență și dus într-o ambulanță SMURD.

Incidentul a avut loc în momentul în care se pregătea dispozitiul pentru defilare, în Piața Unirii, din Iași, la care participă președintele Klaus Iohannis.

O persoană a leșinat, primele informații fiind că este vorba de un ziarist.

Bărbatul căruia i s-a făcut rău se afla la câțiva metri de Klaus Iohannis, a fost preluat imediat de doi jandarmi și dus la ambulanța SMURD din apropiere.

După ce a primit primele îngrijiri medicale, ziaristul și-a revenit și și-a reluat activitatea.

Premierul Ludovic Orban, întâmpinat și el cu huiduieli la Iași

Și premierul Ludovic Orban a avut parte de huiduieli la Iași, înainte de a-și începe discursul. „Nu mă faceți să cred că printre noi mai sunt alegători ai lui Vogoride”, a reacționat Orban.

Înainte de a-și ține discursul de Ziua Unirii, mai mulți ieșeni l-au huiduit pe premier.

„Nu mă faceți să cred că printre noi mai sunt alegători ai lui Vogoride”, le-a răspuns Orban.

Apoi, premierul a vorbit despre obiectivele pe care le are Guvernul legate de Moldova.

„Obiectivul nostru este de a pune bazele unor investiții serioase în Moldova. Vreau să vă reamintesc că primul contract de finanțare din fonduri europene a unui spital regional din România a fost semnat pentru construcția Spitalului Regional din Iași”, a spus premierul, fiind aplaudat aici de mulțime.

Apoi, Orban a anunțat că în ședința de Guvern de marți va fi adoptată o ordonanță de urgență prin care gestionarea proiectului Autostrăzii Unirii va trece la Ministerul Transportrurilor și se va încheia parteneriatul public privat.

„Obiectivul nostru e ca în exercițiul financiar 2012-2027 Autostrada să fie finanțată din fonduri europene. Autostrada Unirii și Autostrada Sibiu – Pitești sunt absolut fundamentale”, le-a spus premierul oamenilor.

Klaus Iohannis, huiduit și aplaudat la Iași, în timpul discursului despre Unire

Klaus Iohannis a fost aplaudat și huiduit în același timp ce ieșeni, în timpul discursului de vineri, de Ziua Unirii Principatelor, când a vorbit despre alegeri anticipate și necesitatea infrastructurii de transport.

„Din Parlament, PSD vrea însă să blocheze toate reformele și de aceea avem nevoie de alegeri anticipate. Acest fapt nu este un moft, ci o dorință stringentă a societății pentru ca românii să se schimbe în bine. (…) Avem nevoie de politiceni care să își iubească țara cu adevărat, să facă din ea o Românie normală”, a spus Klaus Iohannis.

Klaus Iohannis a mai spus, în timp de mai mulți ieșeni protestau pentru Autostradă, că „România are nevoie de Autostrada Unirii, proiect consfințit prin lege, care obligă statul să realizeze un drum de mare viteză peste Carpați”.

„Pentru că ne aflăm la Iași, în inima Moldovei, transmit un semnal ferm către guvernanți: românii și România au nevoie de Autostrada Unirii, proiect consfințit prin lege, care obligă statul să realizeze un drum de mare viteză peste Carpați. Provinciile istorice, Moldova și Transilvania, trebuie să fie unite! Fără această autostradă, Moldova nu va putea recupera decalajul economic”, a mai spus Iohannis, în timpul discursului său.

Președintele a mai spus că românii trebuie ca la sărbătoare și în momentele grele, „să ne stăm aproape unii altora, să ne unim pentru modernizarea României, să ne concentrăm pe lucrurile bune care ne unesc și să găsim împreună soluții pentru a înlătura acele situații care ne dezbină”.

La 161 de ani de la unirea Moldovei cu Țara Românească, din punct de vedere economic, cele două foste principate sunt, în prezent, mai separate ca oricând, spun analiștii.

Ziua în care, în 1859, colonelul moldovean Alexandru Ioan Cuza a fost ales domnitorul Țării Românești, devenind primul lider al Principatelor Unite și, după câțiva ani, al statului unitar România, este marcată pe 24 ianuarie.

Cuza era domnitorul Moldovei din 5/17 ianuarie 1859. La Iași, cei care susțineau unirea dețineau 33 de locuri din cele 55 ale Adunării Elective, dar erau înscriși nu mai puțin de 38 de candidați. Aceștia s-au retras pe rând în favoarea lui Alexandru Ioan Cuza. Ultima opțiune, Grigore Sturdza se dovedise că are obligații față de interesele Rusiei și ale Poloniei, astfel că Alexandru Ioan Cuza a fost ales cu unanimitate de voturi.

Reprezentant al Partidei Naționale, Alexandru Ioan Cuza era susținut numai de liberali pentru desemnarea ca domn și în Țara Românească. Adunarea Electivă de la București era dominată de conservatori, care însă susțineau doi candidați diferiți, Gheorghe Bibescu, fost domn între 1843 și 1848, și Barbu Știrbei, care se mai aflase la conducerea Valahiei de două ori, între 1849 și 1853 și între 1854 și 1856.

Fost participant la mișcarea revoluționară din 1848, Cuza a fost ales cu unanimitate de voturi după ce conservatorii nu au putut să se hotărască asupra unui singur candidat propriu.

Unirea celor două principate a început practic în anul 1848, atunci când s-a realizat uniunea vamală între Moldova și Țara Românească, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu.

În 1859, Conferința puterilor garante de la Paris (26 martie – 25 august 1859) a recunoscut dubla alegere a lui Cuza ca domn al celor două principate. Abia pe 4 decembrie 1861, Poarta Otomană recunoaște unirea pe durata domniei lui Cuza.

Perioada domniei lui Alexandru Ioan Cuza coincide cu reformele de unificare și modernizare a instituțiilor din cele două principate. Împroprietărirea țăranilor și secularizarea averilor mănăstirești, ca și opțiunile personale ale domnitorului au atras opoziția elitelor sociale din acele vremuri și au încurajat zvonuri privind intenția lui Cuza de a instaura o dinastie personală, astfel că, la 11 februarie 1866, acesta a fost obligat să abdice.

În locul său a fost adus pe tron principele Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, constituția adoptată în acel an denumind noul stat România.

În 2016, data de 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române a fost declarată nelucrătoare, adăugându-se sărbătorilor legale.