Se deplasează în grupuri, precum roiurile de albine și lăcuste, mortale precum scorpionii, construite din aliaje de aluminiu sau din fibră de carbon. Bâzâitul provocat poate fi auzit de la distanță, iar din acel moment, toți civilii trebuie să evacueze zona și militarii să pregătească lansatoarele de rachete anti-aeriene pe care le au la îndemână.
Și chiar dacă sunt doborâte, vin altele pentru a chinui populațiile chiar și timp de câteva luni. Dronele sunt folosite de peste un deceniu pentru operațiuni de recunoaștere, supraveghere, colectare de informații și atacuri. De asemenea, pot transporta mitraliere, rachete ghidate antitanc, explozibili și chiar arme biologice sau chimice. Pot fi controlate de la distanță, concepute să tragă sau să explodeze la impact.
„O lume în care algoritmii determină soarta soldaților și a civililor nu mai reprezintă un scenariu ipotetic. Dronele controlate de inteligența artificială au schimbat fața războiului, au declanșat dezbateri etice privind autonomia războiului. În timp ce factorii de decizie internaționali se luptă să își stabilească regulile de bază, a pornit cursa pentru a ține în frâu tehnologia aflată într-o rapidă evoluție. În fiecare zi, oferim în mod voluntari informații despre noi mașinăriilor. Se întâmplă de fiecare dată când acceptăm un cookie online sau folosim un motor de căutare”, se arată într-un comunicat publicat pe site-ul Națiunilor Unite.
Pe 6 iunie 2025, într-o știre alarmantă publicată pe CNN, un băiat de 4 ani pe nume Olexander Reshetnik le-a sugerat părinților cu care trăiește alături la etajul 18 al unui bloc de apartamente din Kiev:
„Haideți să ne culcăm în garaj acum că putem dormi liniștiți și nu trebuie să ne trezim de două pori ca să ne întoarcem înapoi”.
Milioane de ucraineni trec prin clipe de groază de când Rusia a lansat un atac aerian cu 479 de drone și cu rachete într-o singură noapte. Pentru mai multe luni, regiunea Herson din Ucraina a fost lovită de drone înarmate și operate de militari ruși, efectuând lovituri de atac asupra țintelor civile.
Peste 150 de civili au fost uciși. Ucraina investește în dezvoltarea „unui zid anti-drone” pentru a proteja zonele vulnerabile de drone.
Christina Harward, analist de la Institutul pentru Studiul Războiului, a declarat că Moscova poate produce aproximativ 2.700 de drone Shahed pe lună, dar și aproximativ 2.500 de drone folosite ca momeală, potrivit ONU.
„Dacă urmărești știrile despre Ucraina și Orientul Mijlociu, o să auzi frecvent despre vehicule aeriene fără pilot sau drone înarmate. A devenit o armă la alegere. Dronele cele mai mici , cele pe care le poți lua din magazinele de jucării sunt vehicule aeriene fără pilot foarte sofisticate care sunt dezvoltate și produse în scop militar. Secretarul General al ONU a spus întotdeauna că utilizarea mașinăriilor pentru a decide luarea unei vieți umane este pur și simplu respingătoare din punct de vere moral. Nu ar trebui permisă. Ar trebui, de fapt, interzisă de dreptul internațional. Aceasta este poziția Națiunilor Unite”, a spus Izumi Nakamitsu, înalt reprezentant ONU pentru Afaceri de dezarmare.
„Natura războiului pentru puterile majore care investesc în armament a devenit remote, da? Pot fi lansate de la distanțe mai mari pe câmpurile de luptă pentru a identifica, selecta și lovi țintele. Persoanele cu dizabilități sunt expuse unui risc deosebit din cauza modului în care se mișcă. Scaunele lor cu rotile pot fi confundate cu arme (vehiculele blindate cu șenile). Există, de asemenea, îngrijorare că tehnologia de recunoaștere facială și ale măsurători biometrice nu sunt capabile să identifice corect persoanele cu diferite nuanțe de piele”, a spus Mary Warheam de la Human Rights Watch
„Aceste sisteme pot avea capacitatea de a lua decizia privind cine trăiește și cine moare fără implicare umană”, a declarat Dr. Thompson Chengeta, profesor de drept internațional și tehnologiile AI de la Liverpool John Moores University.
Viteza cu care avansează tehnologia de țintire și sistemele militare bazate pe AI, deja utilizate pe câmpul de luptă, a dus la creșterea numărului apelurilor pentru reglementarea acestora.
În mai 2025, la sediul ONU, s-au purtat discuții informale în care Antonio Guterres a solicitat statelor membre să convină asupra unui acord obligatoriu din punct de vedere juridic pentru reglementarea sau interzicerea dronelor militare până în anul 2026.
S-au mai făcut apeluri pentru interzicerea lor din 2014. Cu toate că au trecut 11 ani de atunci, ONG-urile și ONU sunt optimiste: comunitatea internațională se îndreaptă încet spre o înțelegere comună asupra problemelor cheie.
„Nu suntem nici pe departe aproape de negocierea unui text”, spune Rouijen de la Stop Killer Robots.
„Cu toate acestea, actualul președinte al Convenției privind anumite arme convenționale (un instrument de drept umanitar al ONU care interzice sau restricționează utilizarea anumitor tipuri de arme despre care se consideră că provoacă suferințe inutile sau nejustificate combatanților sau că afectează civilii fără discriminare) a prezentat un text evolutiv care este într-adevăr destul de promițător și care, dacă există voință politică și curaj politic, ar putea forma baza negocierilor.”
Wareham de la Human Rights Watch consideră, de asemenea, discuțiile din mai de la ONU ca un pas important înainte.
„Cel puțin 120 de țări sunt pe deplin de acord cu apelul de a negocia o nouă lege internațională privind sistemele de arme autonome. Observăm mult interes și sprijin, inclusiv din partea laureaților păcii, a experților în inteligență artificială, a lucrătorilor din domeniul tehnologiei și a liderilor religioși.”
„Există un acord emergent conform căruia sistemele de arme complet autonome ar trebui interzise”, spune dna Nakamitsu, de la Biroul ONU pentru Afaceri de Dezarmare.
„Când vine vorba de război, cineva trebuie să fie tras la răspundere.”
Sursa Foto: Shutterstock