HARTĂ | Cod galben de ploi torențiale și vijelii în 12 județe și București

HARTĂ | Cod galben de ploi torențiale și vijelii în 12 județe și București
ANM, Cod galben de instabilitate atmosferă și ploi torențiale. Care sunt zonele vizate
Publicat: 14/06/2022, 11:02
Actualizat: 14/06/2022, 11:05

Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) a emis, marţi, o atenţionare Cod galben de instabilitate atmosferică, valabilă până miercuri, la ora 6:00. Alerta vizează 12 judeţe şi municipiul Bucureşti.

Potrivit meteorologilor, pe parcursul zilei de marţi, în Dobrogea, în cea mai mare parte a Munteniei şi local în Carpaţii Meridionali şi de Curbură, vor fi perioade cu instabilitate atmosferică accentuată ce se va manifesta prin averse torenţiale, frecvente descărcări electrice, intensificări ale vântului şi vijelii (viteze la rafală de 60-80 km/h) şi pe alocuri grindină.

Cantităţile de apă vor depăşi 20-30 l/mp şi izolat 40-60 l/mp.

Se vor afla sub Cod galben judeţele Argeş, Buzău (parţial), Călăraşi, Constanţa, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova, Tulcea, Teleorman, Vrancea (parţial), Ilfov şi municipiul Bucureşti.

Sursa : Administrația Națională de Meteorologiere

Furtunile cu grindină și schimbările climatice – coincidență sau cauzalitate?

Analiza proceselor fizice care duc la apariția grindinei ne permit să prognozăm că schimbările climatice și încălzirea climei vor avea duce la o posibilă schimbare a furtunilor cu grindină. Astfel datorită încălzirii atmosferice, respectiv umidității crescute, în viitor vom observa în general mai puține furtuni cu grindină dar când acestea se vor produce grindina va fi de mari dimensiuni.

Furtunile care produc grindină sunt fenomene severe cu impact mare, după cum se poate urmări în figura de mai jos. Spre deosebire de temperatură, pentru grindină nu avem observații pentru o perioadă suficient de mare de timp astfel încât să putem construi un trend. Din măsurătorile realizate la stațiile meteo știm că temperatura medie globală a crescut cu aproximativ 1.1°C față de perioada pre-industrială (1850–1900).

Nu știm însă cum s-a schimbat frecvența de apariție a furtunilor cu grindină pentru același interval de timp deoarece nu avem suficiente observații colectate, de exemplu, la stațiile meteo. Traiectoriile furtunilor care produc grindină nu intersectează de cele mai multe  ori stațiile meteo și de aici lipsa datelor.

În acest caz pentru a înțelege efectele schimbărilor climatice asupra furtunilor care produc grindină trebuie să analizăm modul în care schimbările climatice influențează procesele fizice care duc la apariția acestor furtuni. Să analizăm mai întâi procesele fizice care duc la apariția grindinei. (Citește continuarea aici…)

Otilia Serescu
Absolventă a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, Otilia Serescu a debutat în presă la televiziunea locală Iași TV Live și la săptămânalul 7Est, în anul 2010. Ulterior, citeste mai mult