GAZPROM, anchetată de COMISIA EUROPEANĂ pentru obstrucționarea concurenței în Europa Centrală și de Est

Comisia Europeană (CE) a început o investigație pentru a determina dacă grupul rus Gazprom obstrucționează concurența pe piețele de gaze naturale din Europa Centrală și de Est, potrivit unui comunicat al Executivului UE, care notează că va trata cazul drept o chestiune prioritară.

„Comisia este îngrijorată că Gazprom ar putea abuza de poziția dominantă pe care o deține pe piețele upstream de distribuție de gaze din state membre aflate în Europa Centrală și de Est”, încălcând legislația concurenței din Uniunea Europeană, se arată într-un comunicat al CE.

CE anchetează „trei practici suspectate drept anti-concurențiale” în Europa Centrală și de Est. Grupul rus furnizează aproximativ un sfert din gazele naturale consumate în UE.

EXTERNE Alertă în apropierea unei baze RAF din Marea Britanie. Un sat de lângă o bază aeriană, evacuat

11:28

CONTROVERSĂ Siegfried Mureșan, declarație suspectă despre Ilie Bolojan. Premierul desemnat spune că premierul demis „va mai face multe lucruri bune pentru România în următorii ani”, deși nu l-a inclus pe lista membrilor din Cabinetul său. Unde apare controversa în cazul vicepremierilor

11:16

În primul rând, Comisia suspectează că Gazprom a „divizat” piețele de gaze prin obstrucționarea fluxului liber de gaze naturale în statele membre din regiune. În al doilea rând, Gazprom ar fi prevenit diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze, iar în al treilea rând grupul rus ar fi impus „prețuri incorecte” asupra clienților prin legarea prețurilor la gaze de cotațiile petrolului.

„Astfel de acțiuni, dacă vor fi dovedite, pot constitui restricționarea concurenței și pot conduce la prețuri mai mari și la deteriorarea securității aprovizionării. În final, o astfel de conduită poate afecta consumatorii din UE”, notează CE.

Comisia Europeană a efectuat anul trecut inspecții la sediile Gazprom și ale companiilor din regiune care cumpără gaze de la grupul rus, inclusiv subsidiarele ungare ale grupurilor germane RWE și E.ON Ruhrgas, grupul austriac OMV și compania polonă PGNiG, pentru a aduna informații privind prețurile și sursele de aprovizionare cu gaze naturale, potrivit Bloomberg.

Dacă Executivul UE determină că o companie a încălcat legislația europeană a concurenței, aceasta poate fi amendată cu până la 10% din venitul anual.

Gazprom a cedat în negocierile cu companiile germane și franceze, acceptând prețuri mai mici, însă statele din Europa Centrală și de Est nu au reușit să obțină concesii semnificative, comentează pentru Bloomberg Patrick Heren, consultant specializat în industria gazelor.

„Gazprom este ultimul mare distribuitor de gaze care impune în mod feroce condițiile comerțului internațional dezvoltate în anii ’60 și ’70, depășite încă din 2000. Restricții privind destinația gazului, interdicții pe re-trading și politica de prețuri legată de cotațiile petrolului sunt practici adecvate numai pe piețele administrate neconcurențial”, spune consultantul britanic.

Guvernul Lituaniei a cerut anul trecut Comisiei Europene să ancheteze Gazprom pentru că a refuzat să reducă prețurile la gaze după ce statul a anunțat că va despărți operațiunile de furnizare de cele de transport al gazelor. Overgas, cel mai mare distribuitor privat de gaze din Bulgaria, unde Gazprom este acționar, a depus în 2010 o reclamație la CE, după ce compania de stat Bulgartransgaz a blocat accesul la o conductă de înaltă presiune.

Gazprom estimează că veniturile din exporturi către Europa vor crește în acest an la 61 miliarde dolari, de la 57 miliarde dolari în 2011. Recordul a fost stabilit în 2008, când grupul rus a încasat 64 miliarde dolari din exportul pe piețele UE.

România a consumat anul trecut 14,2 miliarde metri cubi de gaze naturale, din care 11,4 miliarde din producție internă și 3 miliarde din import. România importă gaze de la Gazprom prin firmele WIEE și Imex Oil.

Importurile de gaze naturale au scăzut în primul trimestru al acestui an cu 9% față de aceeași perioadă din 2011, acoperind aproape o treime din consum, iar prețul de achiziție a urcat cu 25,8%, la 497 dolari pe 1.000 metri cubi, potrivit Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei.