Microhidrocentralele de pe râurile Capra, Buda, Otic au primit acord de mediu actualizat de la ANPM

De asemenea, odată cu primirea acestui acord a fost avizată și documentația care completează studiul de impact al proiectului asupra mediului, potrivit unui comunicat remis, joi, agenției MEDIAFAX, în care se precizează că prima microhidrocentrală – din cadrul acestui proiect de investiții în valoare de 30 de milioane de euro – va fi funcțională din luna octombrie 2012.

„Am decis solicitarea actualizării acordului de mediu pentru adaptarea la teren a construcției, protejarea mediului pe termen lung și din considerente peisagistice și de siguranță. Acesta include modificări precum creșterea lungimii scărilor de pești sau îngroparea conductelor care, conform legii, se pot realiza și sunt recomandate. Pentru a fi cât mai clar, lucrările s-au desfășurat până acum pe baza avizului de mediu inițial, legal și valabil. Avem toate documentele necesare pentru realizarea acestui proiect, suntem conștienți de cadrul natural valoros în care ne desfășurăm activitatea și ne străduim să minimizăm impactul lucrărilor noastre asupra mediului”, afirmă directorul IMOB Expert Consulting, Cătălin Badea.

FLASH NEWS Ce spune presa internațională despre alegerile din Suedia după exit-poll

00:32

ACUZAȚII Victor Ponta acuză politica externă a României: „Am ajuns să ne comportăm precum Coreea de Nord/ Orice relație cu altcineva decât Uniunea Europeană este ciomăgită”

23:05

Dispute privind proiectul de pe Transfăgărașan au fost și din perspectiva situării amplasamentului în situl Natura 2000. La momentul depunerii documentației pentru aprobarea proiectului de microhidrocentrale, respectiv anul 2009, Custodele Ariei protejate Natura 2000 nu exista. Custozii au luat ființă în 2010, iar rolul acestora este să își dea acceptul doar pentru proiectele noi, nu pentru cele aprobate înainte de înființarea custozilor.

„Studiile de evaluare adecvată pentru proiectul nostru există, sunt aprobate, iar, conform articolului 28 din OUG 57/2007, Custodele Natura 2000 nu poate și nu trebuie să își dea acordul retroactiv pentru acestea, lucru specificat și în scris de Custodele Făgărașului”, mai spune Cătălin Badea.

Mai mult decât atât, conform proiectării oricărui tip de microhidrocentrale, anumite lucrări ale proiectului se desfășoară, legal, în albia râului. Este vorba despre priză – respectiv locul unde se colectează apa pentru a o trece prin aducțiune și apoi prin turbină – și despre traversările de pe o parte pe cealaltă a râului. Pentru fiecare dintre cele două, investitorul este obligat să platească taxe lunare către Apele Române, a căror valoare însumată se ridică la aproximativ 8 euro/m²/lună + TVA, precizează comunicatul.

În proiectul microhidrocentralelor de pe râurile Capra, Buda și Otic captarea apei se va realiza doar atunci când nivelul apei depășește debitul ecologic, respectiv timp de aproximativ 4-5 luni pe an. Astfel, turbinele vor funcționa doar aproximativ 3.500 ore/an dintr-un total de 8.760 ore/an.

România are obligații legislative venite de la Uniunea Europeană în ceea ce privește energia regenerabilă – cea mai importantă fiind producerea a 24 la sută din energie din surse regenerabile până în 2020. După finalizarea lucrărilor, proiectul de microhidrocentrale al IMOB Expert Consulting va avea o putere de 14,7 MW energie regenerabilă, susține sursa citată.

Coaliția pentru Mediu a trimis, în 22 august, o scrisoare deschisă ministrului Mediului și Pădurilor, Rovana Plumb, prin care a semnalat ilegalitatea lucrărilor de construcție a microhidrocentralelor din Munții Făgăraș și a cerut încetarea imediată a acestor

Reprezentanții Coaliției pentru Mediu afirmau recent că abuzurile de mediu în cazul lucrărilor de construcție a microhidrocentralelor pe mai multe râuri de munte din Masivul Făgăraș au dus la albii de râu distruse în totalitate de excavatoare, zone defrișate și debite de apă semnificativ diminuate.

Coaliția pentru Mediu din România solicita Ministerului Mediului și Pădurilor suspendarea actelor neconforme legislației în vigoare, „ce au fost emise abuziv”, readucerea râurilor la starea inițială și instituirea imediată a unui moratoriu pentru demararea unor proiecte similare pe apele de munte din România.

„În lipsa unei intervenții rapide, există riscul afectării iremediabile a tuturor cursurilor de apă și ale ecositemelor aferente din Masivul Făgăraș. Totodată, există riscul creării unui precedent extrem de periculos, având în vedere că lucrări similare se pregătesc pe majoritatea râurilor de munte din România”, scriau ONG-urile de mediu în scrisoarea deschisă adresată ministrului Mediului.

Ca răspuns la scrisoarea deschisă a Coaliției pentru Mediu, Ministerul Mediului a comunicat că în cazul microhidrocentralelor au fost făcute mai multe controale, în perioada iunie-august.

Astfel, Garda Națională de Mediu a făcut, în perioada 14 iunie – 3 iulie, controale tematice privind respectarea condițiilor din actele de reglementare și stadiul realizării lucrărilor la construcția microhidrocentralelor.

Ulterior, ministrul Rovana Plumb a dispus constituirea unei echipe mixte formate din reprezentanți ai Gărzii de Mediu și ai Administrației Naționale „Apele Române” pentru efectuarea unui control suplimentar, în 22 august, la care să fie evaluate situația existentă în teren la momentul actual și progresul înregistrat în urma măsurilor dispuse de către instituțiile din subordinea ministerului.

În urma controalelor, acordul de mediu dat pentru microhidrocentralele de pe râurile Capra, Buda și Otic a fost actualizat.

Proiectul de investiție pe cele trei râuri este de 30 de milioane de euro, finanțat prin credit bancar și din surse proprii, amortizarea investiției fiind prevăzută între 10 și 15 ani, în funcție de precipitații.

Puterea MHC-urlor de pe râurile Capra, Buda și Otic e de 14,7 MW, astfel că de furnizarea energiei vor beneficia aproximativ 30.000 de familii.

„Evitarea emiterii a aproximativ 30.000 de tone de CO2/an în atmosferă. Evitarea emiterii a aproximativ 489 de tone de fum și praf. Prin energia produsă se economisesc peste 6.300 tone de carbune și peste 4.200 tone de petrol”, mai enumeră sursa citată beneficiile acestui proiect.

În 20 de ani, prin energia regenerabilă produsă, statul economisește aproximativ un milion de euro, echivalentul cantității de petrol care trebuie importată dacă nu este compensată de energia verde, se masi arataă în comunicat.