Cum funcționa REȚEUA FARMACIȘTILOR ȘI A MEDICILOR. Prejudiciul se ridică la 1,6 milioane de lei

Medicii acuzați că eliberau rețete false primeau, la sfârșitul fiecărei luni, bani sau bunuri în valoare de 3-5% din valoarea totală a acestor rețete, iar farmaciștii, care creșteau în mod fals vânzările, obțineau prime în plus față de salariu, potrivit Parchetului Tribunalului București.

Procurorii Parchetului Tribunalului București a dispus, în cursul lunii octombrie, începerea urmăririi penale față de 22 de persoane, medici și farmaciști, pentru înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, fals intelectual și uz de fals, luare de mită, dare mită și spălare de bani, se arată într-un comunicat de presă al instituției remis, marți, agenției MEDIAFAX.

Peste 700 de pacienți pe numele cărora au fost eliberate rețete false, audiați din martie

Potrivit procurorilor, medicii și farmaciștii din cadrul aceleiași rețele farmaceutice au fraudat bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) prin compensarea frauduloasă a contravalorii unor rețete false, producând un prejudiciu de aproximativ 1,6 milioane de lei.

MESAJ Cum poate ajunge România să adopte moneda euro cât mai repede. Explicațiile lui Mugur Isărescu

13:13

FLASH NEWS Un avion iranian, plin cu pasageri, a fost sechestrat pe Aeroportul din Istanbul din cauza unei datorii de peste 3 milioane de euro. Ce li s-a cerut călătorilor

13:09

Medicii acuzați că falsificau rețete prescriau tratamente pe numele unor pacienți care nu fuseseră consultați, apoi le trimiteau unor farmaciști din cadrul aceleiași rețele farmaceutice, în baza unor înțelegeri, care falsificau semnăturile beneficiarilor și le decontau la CNAS, banii fiind spălați prin introducerea într-un circuit comercial licit.

Farmacia realiza astfel un profit, întrucât primea de la Casa de Asigurări de Sănătate valoarea decontată a medicamentelor, fără ca acestea să iasă fizic din stoc.

Totodată, farmaciștii implicați obțineau un profit personal deoarece, crescând în mod artificial vânzările, obțineau prime în plus față de salariu, susțin procurorii.

La rândul lor, medicii primeau, de regulă la sfârșitul fiecărei luni, sume de bani sau bunuri în valoare de 3%, uneori până la 5%, din valoarea totală a rețetelor false eliberate.

Un alt mod de operare consta în aceea că medicul prescria rețete cu acoperire într-o situație reală, în urma consultării reale a pacienților.

„Ulterior, în baza unei înțelegeri prealabile cu farmacistul și prin încălcarea normelor deontologice privind exercitarea atribuțiilor de medic, fie determina pacientul să prezinte rețeta la o anumită farmacie, direcționându-l acolo în vederea ridicării medicamentelor numai din această farmacie, și nu dintr-o farmacie concurentă, fie nu înmâna rețeta pacientului, ci direct farmacistului, pentru a se asigura că rețeta nu este prezentată în altă parte, iar ulterior dădea medicamentele ridicate din farmacie pacientului”, au precizat procurorii.

Și în aceste cazuri, medicii primeau lunar bani sau bunuri în valoare de 3-5% din valoarea totală a rețetelor false eliberate.

În cursul zilei de marți au fost efectuate șase percheziții în București, după ce, în perioada martie 2012, în aceeași cauză au mai fost efectuate un număr de 27 de percheziții domiciliare.

La acțiune au participat nouă procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul București și 65 de polițiști din cadrul Poliției Capitalei, în cursul acesteia fiind puse în executare 26 de mandate de aducere.

Într-un alt caz, în 21 ianuarie 2010, procurorii Secției de Urmărire Penală și Criminalistică din cadrul Parchetului instanței supreme i-au pus sub acuzare pe medicul Tiberiu Mogoș și pe administratorul lanțului farmaceutic 2Na, Georgeta Oprea, pentru o fraudă de 21 miliarde de lei vechi, în urma eliberării unor rețete pentru diabetici.

Medicul a fost acuzat că, în perioada octombrie 2008 – august 2009, a prescris 73 de rețete gratuite în care au fost consemnate date de identitate ale unor persoane decedate, precum și alte două rețete „cu încălcarea normelor legale”.

Procurorii au verificat atunci modul în care au fost eliberate 3.000 de rețete.

În martie 2010, procurorii Secției de Urmărire Penală și Criminalistică au descins la sediul farmaciei 2Na din Unirii, precum și la alte două depozite de medicamente, de unde au fost ridicate documente și computere, declarau atunci, pentru MEDIAFAX, surse judiciare.

În septembrie 2009, Ministerul Sănătății a înaintat Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție o sesizare, însoțită de documente doveditoare pentru continuarea investigațiilor, care indică o fraudă cu o valoare preliminară de peste 21 miliarde de lei, comisă de un prezumtiv „grup organizat”.

În urma problemelor de finanțare a programelor naționale de diabet și oncologie înregistrate la jumătatea lui 2009, Ministerul Sănătății a dispus constituirea unei Comisii de evaluare și monitorizare a comisiilor comune de specialitate a MS și CNAS, care gestionează programul național de diabet.

Verificările în cazul celor două comisii, ce au vizat activitatea din luna ianuarie până în august 2009, au relevat nereguli în prescrierea, eliberarea și decontarea de antidiabetice, fapt ce indică fraudări ale programului național de diabet, inclusiv prin acțiuni concertate de tip grup organizat, format din medici prescriptori, farmacii și reprezentanți ai CNAS.

Verificările Comisiei de evaluare și monitorizare au indicat o fraudă cu o valoare preliminară de peste 21 miliarde de lei vechi, care este „aferentă unei singure prezumtive rețele, investigațiile asupra altor cazuri de fraudare fiind în curs și doar la început”, potrivit raportului comisiei de anchetă.

Astfel, Ministerul Sănătății – condus atunci de Ioan Bazac – a înaintat Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție o sesizare însoțită de documente doveditoare pentru continuarea investigațiilor.

Primele verificări ale Comisiei comune au relevat multiple nereguli de o gravitate „excepțională” în prescriere în cazul medicului diabetolog din București, Tiberiu Viorel Mogoș.