Peste 700 de pacienți pe numele cărora au fost eliberate rețete false, audiați din martie

Peste 700 de pacienți pe numele cărora mai mulți medici au eliberat rețete false, fără ca aceștia să fie consultați sau să ceară vreun tratament, au fost audiați din martie până în prezent, potrivit procurorilor Tribunalului București.

Procurorii Parchetului Tribunalului București au dispus, în cursul lunii octombrie, începerea urmăririi penale față de 22 de persoane, medici și farmaciști, pentru înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, fals intelectual și uz de fals, luare de mită, dare mită și spălare de bani, se arată într-un comunicat de presă al instituției remis, marți, agenției MEDIAFAX.

Potrivit procurorilor, medicii și farmaciștii din cadrul aceleiași rețele farmaceutice au fraudat bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) prin compensarea frauduloasă a contravalorii unor rețete false, producând un prejudiciu de aproximativ 1,6 milioane de lei.

EXCLUSIV Dosarul „Bunicuța ucraineană”. Măsurile draconice prin care fabricantele de identități false pentru străini se fereau de „ginitori”. Fuga în Ucraina

06:30

VIDEO Debut de sezon pentru ambrozie. Milioane de români se confruntă cu alergii severe. Medic specialist: „Se modifică mult calitatea vieții pacientului”

06:15

Medicii acuzați că falsificau rețete prescriau tratamente pe numele unor pacienți care nu fuseseră consultați, apoi le trimiteau unor farmaciști din cadrul aceleiași rețele farmaceutice, în baza unor înțelegeri, care falsificau semnăturile beneficiarilor și le decontau la CNAS, banii fiind spălați prin introducerea într-un circuit comercial licit.

Farmacia realiza astfel un profit, întrucât primea de la Casa de Asigurări de Sănătate valoarea decontată a medicamentelor, fără ca acestea să iasă fizic din stoc.

Totodată, farmaciștii implicați obțineau un profit personal deoarece, crescând în mod artificial vânzările, obțineau prime în plus față de salariu, susțin procurorii.

La rândul lor, medicii primeau, de regulă la sfârșitul fiecărei luni, sume de bani sau bunuri în valoare de 3%, uneori până la 5%, din valoarea totală a rețetelor false eliberate.

Un alt mod de operare consta în aceea că medicul prescria rețete cu acoperire într-o situație reală, în urma consultării reale a pacienților.

„Ulterior, în baza unei înțelegeri prealabile cu farmacistul și prin încălcarea normelor deontologice privind exercitarea atribuțiilor de medic, fie determina pacientul să prezinte rețeta la o anumită farmacie, direcționându-l acolo în vederea ridicării medicamentelor numai din această farmacie, și nu dintr-o farmacie concurentă, fie nu înmâna rețeta pacientului, ci direct farmacistului, pentru a se asigura că rețeta nu este prezentată în altă parte, iar ulterior dădea medicamentele ridicate din farmacie pacientului”, au precizat procurorii.

Și în aceste cazuri, medicii primeau lunar bani sau bunuri în valoare de 3-5% din valoarea totală a rețetelor false eliberate.

În acest dosar, din luna martie 2012 până în prezent au fost audiate peste 700 de persoane în numele cărora au fost emise rețete, au precizat procurorii.

În cursul zilei de marți au fost efectuate șase percheziții în București, după ce, în perioada martie 2012, în aceeași cauză au mai fost efectuate 27 de percheziții domiciliare.

La acțiune au participat nouă procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul București și 65 de polițiști din cadrul Poliției Capitalei, în cursul acesteia fiind puse în executare 26 de mandate de aducere.

Potrivit Codului deontologic al farmacistului, „în interesul pacientului și al publicului în general, farmacistul trebuie să colaboreze cu medicul”. Astfel, „farmacistul colaborează activ cu medicul prescriptor pentru a realiza efectuarea tratamentului pacientului la timp, în parametrii optimi și în interesul acestuia”.

Totodată, Codul deontologic prevede că, „în colaborare cu medicul, farmacistul se va abține de la orice înțelegere în scop material sau de altă natură care ar avea drept rezultat încălcarea dreptului pacientului”.

Codul de Deontologie medicală al Colegiului Medicilor prevede că „medicul nu poate face reclamă unor medicamente sau bunuri medicale de consum”.

„Este contrară eticii înțelegerea dintre doi medici, între medic și farmacist sau între medic și un cadru auxiliar pentru obținerea de avantaje materiale”, se mai arată în documentul citat.

Totodată, Codul de Deontologie medicală prevede că „este interzisă medicului practician implicarea în distribuirea unor remedii, aparate sau produse medicamentoase autorizate ori neautorizate”.

Eludarea acestor norme de etică și deontologie profesională intră sub incidența legii penale, în contextul stabilirii între medici și farmaciști a unor înțelegeri având ca scop obținerea ilicită de avantaje materiale, au precizat procurorii.

Într-un alt caz, în 21 ianuarie 2010, procurorii Secției de Urmărire Penală și Criminalistică din cadrul Parchetului instanței supreme i-au pus sub acuzare pe medicul Tiberiu Mogoș și pe administratorul lanțului farmaceutic 2Na, Georgeta Oprea, pentru o fraudă de 21 miliarde de lei vechi, în urma eliberării unor rețete pentru diabetici.

Medicul a fost acuzat că, în perioada octombrie 2008 – august 2009, a prescris 73 de rețete gratuite în care au fost consemnate date de identitate ale unor persoane decedate, precum și alte două rețete „cu încălcarea normelor legale”.

Procurorii au verificat atunci modul în care au fost eliberate 3.000 de rețete.

În martie 2010, procurorii Secției de Urmărire Penală și Criminalistică au descins la sediul farmaciei 2Na din Unirii, precum și la alte două depozite de medicamente, de unde au fost ridicate documente și computere, declarau atunci, pentru MEDIAFAX, surse judiciare.

În septembrie 2009, Ministerul Sănătății a înaintat Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție o sesizare, însoțită de documente doveditoare pentru continuarea investigațiilor, care indică o fraudă cu o valoare preliminară de peste 21 miliarde de lei, comisă de un prezumtiv „grup organizat”.