Directorul FMI și șeful Eurogroup s-au contrazis într-o conferință de presă pe tema datoriilor Greciei. Anunțul care a făcut-o pe Christine Lagarde să-și dea ochii peste cap

Directorul FMI, Christine Lagarde, și șeful Eurogroup, Jean-Claude Juncker, s-au contrazis asupra perioadei în care Grecia trebuie să-și aducă îndatorarea la un nivel sustenabil, după o reuniune la care eliberarea următoarei tranșe din ajutorul financiar pentru Atena a fost amânată cu o săptămână.

Lagarde și Juncker s-au contrazis în timpul conferinței cu presa asupra termenului până la care Grecia trebui să coboare nivelul îndatorării la 120% din PIB, potrivit Financial Times.

Un acord între FMI și statele zonei euro este esențial pentru eliberarea următoarei tranșe, de 31,3 miliarde euro, a ajutorului financiar pentru Grecia.

SOCIAL Categoria de pensionari care va primi tichete sociale de Sărbători. Care sunt condițiile și sumele

13:25

LIVE UPDATE RĂZBOI în Orientul Mijlociu, ziua 791. Iran face exerciții cu lansări de rachete balistice și de croazieră spre ținte simulate din Golf

13:23

Juncker a declarat că termenul pentru Grecia va fi extins cu doi ani, până în 2022, însă Lagarde a intervenit imediat afirmând că FMI rămâne la data inițială.

Atunci când Juncker a insistat din nou privind schimbarea calendarului pentru Grecia – „Nu glumesc”, a spus șeful Eurogrop – Lagarde a părut exasperată, dându-și ochii peste cap.

„În opinia noastră, adecvat este 120% din PIB până în 2020. În mod clar avem opinii diferite”, a spus Lagarde.

În pofida amânării tranșei de împrumut, reprezentanții zonei euro și FMI au insistat că Grecia nu va intra în default la scadența unei datorii de 5 miliarde de euro săptămâna aceasta.

Contrele dintre Juncker și Lagarde reprezintă manifestarea publică a unui conflict care se poartă în spatele ușilor închise de mai multe luni, notează Financial Times. FMI insistă că planul de reducere a îndatorării este credibil, chair dacă ar forța statele din zona euro să accepte pierderi pe finanțările acordate Greciei.

Oficialii Comisiei Europene susțin, în schimb, că Fondul este prea pesimist, iar economia elenă poate crește mai rapid și statul ar trebui să primească mai multă îngăduință în privința atingerii țintelor.