Guvernul menține varianta dreptului de veto la UE, în memorandumul privind negocierile de la Bruxelles

Memorandumul avizat de Guvern privind bugetul UE pentru 2014-2020 relevă că România ar trebui să folosească dreptul de veto dacă președintele Consiliului European, Herman van Rompuy, menține o poziție fermă legată de reducerea alocărilor inclusiv pentru România, mizându-se pe o renegociere în 2013.

Scenariul este inclus în memorandumul discutat în ședința de marți a Guvernului și care include detalii privind participarea României la reuniunea Consiliului European extraordinar pe tema cadrului financiar multianual al Uniunii Europene 2014-2020, au declarat pentru MEDIAFAX surse oficiale.

Potrivit surselor citate, calculele indică faptul că Uniunea Europeană ar urma să reducă totalul fondurilor de coeziune cu 12,5 miliarde euro, din care aproximativ jumătate doar din alocările destinate României, fapt considerat inacceptabil de către Guvernul de la București.

APĂRARE Întâlnirea dintre Radu Miruță și delegația americană a avut ca „moment principal” vizita la centrul din Fetești unde se antrenează militarii ucraineni

21:04

Ștefan Popescu: Mizele participării lui Nicuşor Dan la Consiliul Păcii şi momentul de adevăr al României

21:00

Guvernul nu acceptă nici creșterea contribuției la bugetul UE, considerând că aceasta ar pune o presiune mai mare pe buget și ar tăia din fondurile necesare pentru dezvoltare.

Executivul mai consideră că plățile directe către agricultorii români ar urma să fie aduse de către UE la același nivel cu cele din alte state abia peste șase ani, nu în patru ani cum era prevăzut, ceea ce ar mări decalajele între producătorii agricoli din diferite țări membre.

Guvernul arată totodată că România ar trebui să se opună unei intenții a UE de a reduce cuantumul decontărilor pentru proiecte UE, de la 85% la 75%, deoarece astfel ar crește nivelul de cofinanțare impus autorităților române.

„România susține un buget european adecvat pentru atingerea obiectivelor prioritare ale Uniunii în domeniul creșterii, coeziunii și ocupării. Viitorul buget european trebuie să reflecte legătura solidă între prioritățile de finanțare ale bugetului UE și obiectivele Strategiei Europa 2020, prin care se asigură o utilizare mai eficientă, strategică și integrată a resurselor financiare comunitare în scopul generării de valoare adăugată europeană. Considerăm imperativă asigurarea finanțării adecvate pentru politica de coeziune și politica agricolă comună, ambele având potențial semnificativ pentru reducerea decalajelor de dezvoltare între statele membre ale UE. În măsura în care în cursul negocierilor se va crea o legătură între performanțele actuale privind absorbția fondurilor structurale și alocările viitoare pentru perioada 2014-2020, iar această legătură ar putea conduce la reducerea semnificativă a sumelor alocate României pentru politica de coeziune, România va întreprinde toate demersurile în vederea respingerii acestei propuneri, fără a exclude, în acest caz, chiar blocarea adoptării viitoarei perspective financiare”, este o altă poziție a Guvernului obținută de MEDIAFAX.

Guvernul apreciază ca importantă îmbunătățirea calității cheltuielilor, considerând însă că aceasta nu ar trebui să servească drept pretext pentru eventuale reduceri ale alocărilor pentru politica de coeziune. Guvernul este deschis la propunerea Comisiei Europene de a avea condiționalități ex-ante, sub rezerva ca aceste condiționalități să fie strict legate de obiectivele politicii de coeziune, în vederea promovării unor intervenții coerente și eficiente care să răspundă nevoilor de dezvoltare.

La solicitarea MEDIAFAX, reprezentanții Guvernului nu au dorit să prezinte oficial detalii din document, spunând doar că memorandumul a fost aprobat.