Zi de foc la Parlament. Senatul și Camera Deputaților se reunesc pentru prima oară

Senatul și Camera Deputaților se reunesc, miercuri, pentru prima oară în noua legislatură, urmând ca parlamentarii să își depună jurămintele de credință și să aleagă președinții și noile structuri de conducere, pașii următori fiind audierea propunerilor de miniștri și votul privind noul Guvern, scrie MEDIAFAX.

Procesele-verbale privind rezultatele alegerilor parlamentare din 9 decembrie au fost publicate vineri în Monitorul Oficial, iar președintele Traian Băsescu a semnat, vineri, decretul de convocare a noului Parlament pentru 19 decembrie, la ora 13.00.

În urma alegerilor din 9 decembrie, USL a obținut 395 de mandate în noul Parlament, ARD – 80, PPDD – 68, UDMR – 27, iar minoritățile naționale -18.

LIVE UPDATERăzboi în Ucraina, ziua 1.722. Kievul, zguduit de explozii puternice. Atacul, lansat imediat după încheierea discuțiilor de la Abu Dhabi

07:36

ULTIMA ORĂTragedie la New York. O clădire cu trei etaje s-a prăbușit în Brooklyn: doi oameni au murit, 17 au fost răniți, printre victime se numără și copii

07:35

Senatul și Camera își aleg, miercuri, reprezentanții în Birourile Permanente și în comisiile parlamentare. Lucrurile par a fi foarte clare în ceea ce privește funcțiile de președinți ale celor două Camere: președintele PNL, Crin Antonescu, va fi președinte la Senat, iar Valeriu Zgonea, președinte la Camera Deputaților.

Luni și marți, noii parlamentari au venit la Palatul Parlamentului, s-a acomodat cu sălile și birourile, s-au fotografiat pentru legitimații, și-au preluat telefoanele și au primit materiale informative.

Până la alegerea Biroului Permanent, lucrările celor două Camere sunt conduse de cel mai în vârstă senator, respectiv deputat, în calitate de președinte decan de vârstă, asistat de cei mai tineri 4 senatori și deputați, în calitate de secretari asistenți.

Regulamentele celor două Camere stipulează că până la alegerea Biroului Permanent pot avea loc numai dezbateri cu privire la validarea mandatelor de senator sau deputat, la procedurile necesare depunerii jurământului sau legate de constituirea noului Senat sau a Camerei Deputaților.

Pentru validarea mandatelor, Senatul și Camera aleg, în prima sa ședință, o comisie compusă din 15 parlamentari.

Numărul parlamentarilor care sunt propuși în comisia de validare de fiecare partid sau alianță este în funcție de numărul membrilor săi raportat la numărul total al membrilor respectivei Camere și se stabilește prin negocieri realizate de reprezentanții acestora.

Nu pot să facă parte din comisia de validare parlamentarii împotriva cărora au fost înregistrate sesizări motivate de invalidare a mandatului, anterior constituirii comisiei. Verificarea legalității alegerii se face de către grupe de lucru constituite la nivelul comisiei.

Comisia de validare se pronunță prin votul majorității membrilor săi asupra propunerilor referitoare la validarea sau invalidarea alegerii parlamentarilor, precum și asupra contestațiilor primite în termen de 4 zile de la constituirea sa. Contestațiile pot fi formulate de cetățeni români cu drept de vot.

Comisia de validare poate propune invalidarea alegerii unui senator sau deputat în cazul în care constată că alegerea acestuia s-a făcut prin încălcarea dispozițiilor legii electorale privind candidatura sau obținerea mandatului, sau în situații de fraudă dovedită sau recunoscută.

Audierea parlamentarilor pentru care s-a propus invalidarea alegerii este obligatorie atât în cadrul Comisiei de validare, cât și în plen.

În cel mult cinci zile de la constituire, Comisia de validare întocmește un raport în care nominalizează parlamentarii pentru care propune validarea sau invalidarea mandatelor, cu motivarea propunerilor de invalidare.

Raportul este aprobat de Comisia de validare cu votul majorității membrilor acesteia.

Senatul, respectiv Camera, se întrunesc, de drept, în a cincea zi de la constituirea Comisiei de validare, pentru dezbaterea raportului prezentat de președintele acesteia.

Plenul fiecărei Camere hotărăște prin vot asupra listei cuprinzând numele și prenumele parlamentarilor propuși pentru validarea alegerii, ordonați pe circumscripții electorale.

Hotărârea privind validarea sau invalidarea alegerii senatorilor, respectiv a deputaților, se adoptă cu votul majorității membrilor Camerei respectiv.

Ulterior, parlamentarii a căror alegere a fost validată depun jurământul de credință față de țară și popor. Refuzul de a depune jurământul atrage pierderea mandatului.

Senatul și Camera Deputaților sunt legal constituite după validarea mandatelor a trei pătrimi din numărul total de senatori și deputați.

Ulterior, candidatul pentru funcția de prim-ministru va cere votul de încredere al Parlamentului asupra programului și a întregii liste a Guvernului.

Fiecare candidat pentru funcția de ministru, înscris în lista Guvernului, va fi audiat, în ședință comună, de către comisiile permanente ale celor două Camere al căror obiect de activitate corespunde sferei de competență a viitorului ministru, potrivit regulamentului Legislativului. În urma audierii, comisiile vor întocmi un aviz comun consultativ, pe care îl vor prezenta candidatului pentru funcția de prim-ministru.

În plenul reunit al Parlamentului, după încheierea dezbaterilor, se supune la vot propunerea de acordare a încrederii Guvernului. Votul este secret și se exprimă prin bile.

Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorității deputaților și senatorilor.

Hotărârea Parlamentului privind acordarea votului de încredere, semnată de președintele Camerei Deputaților și președintele Senatului, se înaintează de îndată președintelui, în vederea numirii Guvernului.

Un nou guvern își exercită mandatul începând de la data depunerii jurământului de credință în fața președintelui.

Dacă Legislativul nu acordă votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură, Constituția stabilește, la articolul 89, că, după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, președintele poate să dizolve Parlamentul