Ce i-au făcut acești părinți copilului lor. „Eram DISPERAT, dar ne-am salvat căsnicia”

Jurnalistul britanic Martin Daubney povestește, în Daily Mail, că a recurs la o soluție drastică pentru a-și salva căsnicia, după nașterea fiului său. Daubney povestește că primii ani de viață ai fiului au fost groaznici și asta pentru că micuțul nu dormea nopțile și nu voia să stea singur în camera lui. Jurnalistul a decis să adopte o soluție drastică.

„Dacă mi-ar fi spus cineva, înainte de nașterea fiului meu, că o să-l închid singur în cameră și o să-mi ameninț soția că o părăsesc dacă nu e de acord, nu l-aș fi crezut în viața mea. Știu că sparg un tabu, dar, înainte să mă judecați, aflați-mi povestea”, scrie Daubney.

UTILE Proverbul chinezesc al zilei. „Femeia adormită care s-a trezit…” O lecție despre încredere, putere și transformare

13:44

POLITICĂ Bogdan Ivan îi dă replica lui Ilie Bolojan pe subiectul reactoarelor nucleare de la Doicești. „Premierul demis vrea să blocheze și acest cap de pod”

13:38

Apoi, jurnalistul povestește că, pe când avea trei ani, Sonny, fiul cuplului, refuza să stea în pat, chiar și pe timpul nopții. Vizitele la doctor, cărțile citite de părinți și ședințele de consiliere – totul eșuase. „Eram disperați. Într-o noapte, Diana (n.r. soția) l-a culcat pe Sonny de 37 de ori, iar la un moment dat ținea de ușă în timp ce Sonny trăgea dinăuntru. În momentul acela, m-am prăbușit lângă soția mea. Dacă aș fi avut un buton care să-l facă pe Sonny să dispară, l-aș fi apăsat. Disperat, i-am propus soției mele să montăm o încuietoare pe ușă, iar ea a fost de acord”, scrie Daubney.

Jurnalistul spune că, de-a lungul a luni întregi, el și soția sa l-au închis pe Sonny într-un sac de dormit, au montat bare în capul scărilor. Până la urmă, Martin și Diana au decis să apeleze la soluția disperată: montarea unei yale pe ușa de la dormitorul lui Sonny. „Mama mi-a spus că așa făcea și ea când eram eu mic”, spune Daubney.

„Prima noapte a fost de coșmar. Când am închis ușa, Sonny a început să urle ‘Nu, nu” și să dea pumni în ușă. Deși Sonny avea apă, mâncare, căldură și așternuturi, noi tot ne simțeam ca niște gardieni ai unei închisori. Sonny a plâns și a bătut în ușă trei ore, iar de dimineață dormea lipit de ușă. La grădiniță, fiul meu era răgușit, arăta ca un zombi și a adormit cu fața în mâncare. Educatoarea m-a întrebat dacă totul e în regulă acasă”, povestește Daubney.

Totuși, în următoarele zile, lucrurile s-au îmbunătățit, Martin și Diana au început să doarmă nopțile, iar Sonny era mai alert în timpul zilei. „Șase luni de chinuri au dispărut în trei zile. Acum, toți trei suntem mai odihniți și ne înțelegem mai bine. În urmă cu câteva zile, am scos încuietoarea”, conchide Daubney.