Șeful Băncii Ungariei: Am luat mai multe măsuri anticriză decât multe țări, inclusiv România

Banca Națională a Ungariei a luat mai multe măsuri anticriză decât țări similare, precum Slovacia, Cehia, Polonia și România, a declarat președintele băncii, Andras Simor, avertizând împotriva riscurilor implementării de politici neconvenționale sub o nouă conducere a instituției.

„Trebuie să subliniem că Banca Națională a Ungariei a folosit măsuri extensive pentru a reduce impactul crizei asupra economiei Ungariei. Am folosit cele mai multe din măsurile folosite de alte bănci centrale în lume și semnificativ mai multe decât oricare altă țară similară – mă refer la țări din regiune precum Slovacia, Cehia, Polonia și România”, a declarat Simor într-un interviu pentru Bloomberg și preluat de Mediafax.

Magyar Nemzeti Bank (MNB) a utilizat măsuri pentru creșterea lichidității pe piețele valutare, pentru a tempera volatilitatea forintului, și a îmbunătățit lichiditatea pieței forintului și a finanțărilor în monedă națională pentru băncile locale, a adăugat el.
În plus, instituția a intervenit pentru perioade limitate pe anumite piețe care nu funcționau corespunzător, precum cele ale obligațiunilor guvernamentale și obligațiunilor ipotecare, a spus șeful MNB.

FLASH NEWS Marine Le Pen spune că Franța nu va ieși din comandamentul NATO cât timp războiul din Ucraina continuă

23:12

VIDEO Discursul premierului Netanyahu de la pupitrul Adunării Generale a ONU: „Am fi fost cu toții morți dacă Israelul nu ataca Iranul”. Mesaj pentru Macron

22:44

„Istoricul nostru de utilizare a instrumentelor neconvenționale este excelent. Am făcut mai mult decât oricine din regiune și am încercat toate instrumentele disponibile pentru o economie de piață emergentă, de dimensiuni mici și deschisă”, a afirmat Simor.

Mandatul lui Simor urmează să se încheie în martie. Banca centrală a Ungariei a fost criticată constant de guvernul condus de Viktor Orban pentru politicile monetare insuficient de relaxate pentru susținerea economiei. Orban și partidul de guvernământ, Fidesz, au afirmat că banca ar fi trebuit să reducă mai mult și mai rapid dobânda de politică monetară și să adopte măsuri monetare mai puternice de încurajare a economiei.
Favorit pentru preluarea postului de președinte al MNB este actulul ministru al Economiei, Gyorgy Matolcsy, „vârful de lance” al guvernului ungar în privința politicilor economice neconvenționale.

Ministerul Economiei de la Budapesta a fost implicat în ultimele săptămâni într-un conflict cu firma de cercetare a lui Nouriel Roubini, Roubini Global Economics. Ministerul a acuzat firma de cercetare că a cauzat deprecierea forintului prin recomandări de vânzare a monedei ungare către clienți.
Deprecierea a fost, însă, atribuită de analiștii din piața financiară unor comentarii ale ministrului Economiei, Gyorgy Matolcsy, favorabile unui forint mai slab. Ministerul a negat că declarațiile lui Matolcsy ar reprezenta motivul deprecierii.

Un analist de la Roubini Global Economics a declarat, în această săptămână, că Ungaria este din punct de vedere economic cea mai slabă verigă din regiune, din cauza îndatorării și fundamentelor macro,o altă verigă slabă fiind România, cu diferența că guvernul de la București pare serios în relația cu FMI.

„Ungaria este cea mai slabă verigă”, din cauza îndatorării externe, cea mai ridicată din regiune, precum și a fundamentelor macroeconomice mai slabe decât cele ale vecinilor, a declarat analistul RGE Jelena Vukotic, într-un interviu pentru un blog al Concorde Fund Management, preluat de publicația ungară Portfolio. De asemenea, băncile din Ungaria depind puternic de instituțiile de credit din zona euro și de stabilitatea uniunii monetare, a adăugat Vukotic.
Cealaltă verigă slabă este România, a spus analistul, notând că principala diferență constă în faptul că guvernul român este aparent serios în privința încheierii unui acord cu FMI și probabil va reînnoi actuala înțelegere, care expiră în martie.