Mai mulți senatori propun desființarea pieței Rasdaq

Un grup de senatori au inițiat un proiect de lege care prevede desființarea pieței Rasdaq și asigură acționarilor dreptul de a alege pe ce piață sau sistem alternativ de tranzacționare vor transfera companiile, sau dacă le vor delista.

Proiectul este semnat de 28 de senatori din PSD, PDL, PNL, UDMR, PP-DD și UNPR și a fost înregistrat săptămâna trecută la Senat.

În expunerea de motive a inițiativei legislative se spune că proiectul de act normativ a fost supus consultărilor publice timp de 30 de zile pe site-ul Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare (CNVM).

La mijlocul lunii noiembrie CNVM a supus dezbaterii publice un proiect de act cu caracter normativ care prevedea ca firmele de pe Rasdaq să fie mutate pe una din piețele reglementate sau un sistem alternativ de tranzacționare, în caz contrar urmând să fie transferate automat pe sistemul alternativ al Bursei de Valori București. Prevederile proiectului respectiv sunt foarte apropiate de cele cuprinse în proiectul înaintat de grupul de senatori.

Comisia Națională a Valorilor Mobiliare (CNVM) a anunțat la mijlocul lunii februarie că va transmite către Ministerul Finanțelor Publice o propunere de proiect legislativ pentru restructurarea pieței Rasdaq, care asigură acționarilor firmelor de pe Rasdaq dreptul de a alege pe ce piață sau sistem alternativ de tranzacționare se vor muta. Propunerea de proiect legislativ a fost transmisă către Ministerul Finanțelor Publice, având în vedere că CNVM nu are dreptul de a promova proiecte legislative.

„Având în vedere solicitările transmise de Comisia Europeană ca autoritățile române să furnizeze informații concrete cu privire la clasificarea pieței Rasdaq sau eventuale modificări ale statutului acestei piețe și să transmită un calendar pentru adoptarea acestor modificări, propunem soluționarea acestei situații printr-un proiect de lege care să cuprinsă măsuri urgente în sensul conformării cu prevederile Directivei 2004/39/CE privind piețele de instrumente financiare. Importanța inițierii acestui proiect de lege reiese și din atenționarea Guvernului României – Ministerul Afacerilor Europene cu privire la faptul că lipsa unui răspuns clar și la obiect la solicitările Comisiei Europene va declașa o acțiune în constatarea neîndeplinirii obligației României ca stat membru de conformare la prevederile europene incidente”, se arată în expunerea de motive a proiectului de lege prezentat de grupul de senatori.

Potrivit proiectului, în termen de 45 de zile de la intrarea legii în vigoare, Bursa de Valori București trebuie să întocmească o listă cu firmele care îndeplinesc condițiile pentru cotarea pe piața reglementată. Dacă BVB nu va dispune de toate informațiile necesare privind unele dintre firme, în cel mult 5 zile de la intrarea legii în vigoare va solicita detalii suplimentare de la societățile respective sau de la Depozitarul Central. Informațiile trebuie transmise Bursei în maxim 5 zile de la primirea notificării.

Ulterior, Bursa va transmite lista către Comisia Națională a Valorilor Mobiliare, iar în cel mult zece zile instituția va publica pe site-ul său lista respectivă și va anunța firmele că se pot transfera pe piața reglementată.

Următoarea etapă prevede ca în cel mult patru luni firmele să convoace AGA pentru a consulta acționarii cu privire la transferul pe o piață reglementată, pe un sistem alternativ de tranzacționare sau dacă societatea se va delista.

„În situația în care adunarea generală a acționarilor nu aprobă inițierea demersurilor pentru admiterea la tranzacționare pe o piață reglementată autorizată de CNVM, ci tranzacționarea pe un sistem alternativ de tranzacționare sau retragerea de la tranzacționare a acțiunilor, acționarii care nu au votat în favoarea hotărârii adunării generale a acționarilor au dreptul de a se retrage din societate și de a solicita cumpărarea acțiunilor lor de către societate”, se arată în proiectul legislativ.

Firma va trebui să convoace o nouă AGA, în termen de trei luni, pentru anunțarea prețului la care vor fi răscumpărate acțiunile. Prețul va fi stabilit în baza unui raport întocmit de un evaluator independent înregistrat la CNVM. Acționarii care nu au votat în favoarea deciziei AGA, au dreptul să solicite răscumpărarea titlurilor deținute în termen de 30 de zile de la publicarea deciziei AGA în Monitorul Oficial, iar acțiunile vor fi plătite în maximum 45 de zile de la primirea cererii respective de către firmă.

În cazul în care acționarii vor aproba transferul pe o piață reglemenatată, firma va transmite la CNVM spre aprobare un prospect de admitere la tranzacționare în cel mult trei luni.

Proiectul legislativ prevede, totodată, ca în termen de 45 de zile Bursa să întocmească și să transmită către CNVM și o listă cu firmele care nu îndeplinesc criteriile pentru transferul pe o piață reglementată. Comisia va publica și notifica aceste firme că trebuie să convoace acționarii pentru alegerea unui sistem alternativ de tranzacționare sau pentru delistare. AGA trebuie convocată în cel mult patru luni.

În cazul în care timp de un an acționarii nu vor lua nicio decizie în ceea ce privește mutarea de pe Rasdaq, firma va trece automat pe un sistem alternativ de tranzacționare care urmează să fie înființat de BVB, ATS Rasdaq. Și în acest caz, firmele trebuie să răscumpere acțiunile deținute de investitorii care nu sunt de acord cu transferul.

Proiectul de lege vizează și firmele ale căror acțiuni sunt tranzacționate pe segmentul titlurilor ‘Nelistate” de la BVB, iar prevederile se aplică și societăților aflate în insolvență.

Propunerea legislativă a fost transmisă și Guvernului pentru primirea unui punct de vedere.

Statutul incert al pieței Rasdaq este o problemă care trenează de mai mulți ani și pentru care CNVM și Bursa nu au reușit să găsească o soluționeze.

Situația a început după ce în 2004 au fost schimbate prevederile la nivel european, astfel că Rasdaq nu mai poate fi considerată piață reglementată, așa cum CNVM a stabilit la înființarea Rasdaq, în 1996. După 2004, CNVM nu a încadrat Rasdaq ca sistem alternativ de tranzacționare, astfel că acest segment de tranzacționare nu este încadrat în prezent în niciuna din cele două tipuri de piețe.

Clarificarea statutului pieței Rasdaq a dus în acest an la o dispută între Bursa de Valori București și Asociația Investitorilor pe Piața de Capital (AIPC), după ce asociația a anunțat că Bursa a transmis către CNVM o solicitare pentru calificarea/autorizarea pieței Rasdaq ca sistem alternativ de tranzacționare și a cerut publicarea informațiile respective.

Pe piața Rasdaq sunt listate 1.072 de societăți, cu o capitalizare totală de 9,339 miliarde lei (2,115 miliarde euro). În ultimii șase ani, aproape jumătate dintre companiile de pe Rasdaq s-au delistat, numărul acestora coborând de la 2.019 în anul 2007, când bursa atingea maxime istorice.

În ultimii ani, rulajele au scăzut continuu, iar tranzacțiile de anul trecut abia au însumat 218,6 milioane lei (48,9 milioane euro), de 2,6 ori mai puțin față de 2011, când operațiunile au cumulat 575,3 milioane lei (136,2 milioane euro). Rulajul total este cu mult sub cel înregistrat în 2007, când a fost un vârf de 4,254 miliarde lei (1,287 miliarde euro).

Pe piața reglementată a BVB sunt listate în prezent acțiuni emise de 80 de companii, cu o capitalizare totală de 102,526 miliarde lei (22,23 miliarde euro), iar la categoria titlurilor „Nelistate” sunt 25 de firme. Rulajele au scăzut din 2007 de la 13,8 miliarde lei (4,152 miliarde euro), la 7,436 miliarde lei (1,674 miliarde euro) anul trecut.