Psihologi: „The Human Body” nu e adecvată oricărei vârste; părinții știu dacă sunt pregătiți copiii

Psihologii susțin că expoziția „The Human Body”, deși educativă, nu este adecvată oricărei vârste, iar părinții, care cunosc cel mai bine copilul, ar trebui să știe dacă acesta este sau nu pregătit să vadă exponatele.

Psihologul Daniela Gheorghe, directorul executiv al Federației Organizațiilor Neguvernamentale pentru Copil (FONPC),  spune că anumite elemente din expoziție ar putea să îl sperie pe copil, dar nu să-l traumatizeze, acest lucru întâmplându-se doar dacă părintele reacționează într-un anumit fel care să-l traumatizeze.

„Copiii sunt curioși. Depinde ce proiectezi asupra lor. Am discutat cu copii care au văzut expoziția și după vizita la muzeu au bravat pentru că au văzut. Copilul trebuie pregătit, trebuie să îi spui:’o să vezi mușchi, o să vezi vene’. Expoziția este explicită, dar ei au nevoie de provocări. Cred că e exagerat spus că îi traumatizează. În străinătate, copiii fac de mici experimente pe broscuțe ca să învețe ce este sângele, cum arată un mușchi”, a mai spus psihologul.

FLASH NEWS Motorina se ieftinește cu 68 de bani de la miezul nopții. Bogdan Ivan: „Efectul se vede la pompă”

20:38

ACTUALITATE Diana Buzoianu convoacă de urgență conducerea Romsilva după contractele de 28 de milioane de lei atribuite fără publicare

20:20

Daniela Gheorghe consideră că părinții români, în loc să-și ajute copiii să cunoască corpul uman, anatomia, au tendința de a le induce o teamă și de a-i speria.

„Prin cultura mult prea tradiționalistă inducem teama pentru moarte, pentru boli. E o chestiune de educație. Nu este în regulă, pentru că devenim axioși și apoi depresivi la astfel de stimuli. E un fel de duplicitate la noi: nu ducem copiii la înmormântare să vadă mortul, dar ducem mortul până la groapă, descoperit, să-l vadă lumea”, a explicat aceasta.

Daniela Gheorghe consideră că elevii de clasa a treia ar avea vârsta optimă pentru a vedea o asemenea expoziție, cu condiția ca cei mici să mai fi fost expuși înainte la informații de genul acesta, respectiv să fi văzut un atlas sau un documentar.

„Dacă sunt pregătiți și dacă părinții și profesorii decid că sunt pregătiți, pot să-i ducă. Școlarii pot fi duși dacă au fost deja expuși la informație. E esențial să știe lucrurile astea. Din experiența mea cu tinerii, fetele nu își cunosc corpul și dacă nu cunosc, nici nu știu ce ar putea distruge. Sunt informații utile pe care trebuie să știi cum să le dai. Dar la fel de important este că nu trebuie să forțăm copiii să vadă expoziția dacă ei nu își doresc”, a concluzionat psihologul.

Psihoterapeutul Anda Păcurar consideră că nu se poate ști dacă exponatele din cadrul expoziției pot sau nu să traumatizeze, însă este cert faptul că tot ce este vizual, imagine, are un impact asupra copilului și asta poate să aibă un efect.

„Se pot duce într-o zonă negativă, mai ales dacă au și informația faptului că acele corpuri sunt umane, nu niște mulaje. O astfel de informație o consider traumatizantă. Una este sa vadă un mulaj de plastic și alta să aibă informația că acela este un cadavru. Aici depinde de vârsta copilului. Normal că dacă duci un copil mic va înregistra imaginea și nu știm mai departe ce va face cu ea. Un copil mai mare va înțelege mai mult. E riscant să stimulăm vizual copiii, pentru că nu vom ști ce vor face ei cu acești stimuli, cum va lucra creativitatea lor”, a explicat psihoterapeutul.

Anda Păcurar a mai spus că nu va merge cu copilul ei la expozițe, arătând că, de foarte multe ori, părinții văd la copiii lor simptome legate de anxietate sau ticuri nervoase și toate au la bază suprastimularea.

„Ce rost are să-l stimulez vizual, când pot să-l stimulez prin activități? Eu cred în ideea de educație muzeală, nu de expoziție șoc”, a adăugat psihoterapeutul.

Ea a mai explicat că în luarea unei decizii privind vizionarea sau nu a expoziției trebuie să fie luate în calcul interesele copilului și dacă el are o înclinație spre studiul anatomiei.

„Până la urmă, poți să întrebi un copil dacă își dorește să vadă. El va zice «da», pentru că are încredere în tine. Simplul fapt că a zis «da» nu înseamnă că nu va mai avea efect asupra lui. Până în 12 ani consider că impactul vizual este foarte puternic și noi, ca adulți, nu ne dăm seama. Aici este marea problemă, că este stimulare vizuală și că imaginea aceea, pe care el ar putea să o rețină, nu i-o va șterge niciun terapeut și nu știm ce scenarii va face în mintea lui cu ele”, a spus Anda Păcurar.

Și psihologul Ramona Popa consideră că expoziția nu este adecvată oricărei vârste și crede că fiecare părinte își cunoaște copilul suficient de bine cât să știe dacă îl poate duce sau nu. În opinia ei, la fel de importante sunt discuțiile cu copiii.

„Trebuie cerut un feedback, să vezi ce emoții i-a produs expoziția. Copilul trebuie pregătit și trebuie discutat cu el după, pentru a vedea ce emoții i-a produs. Dacă nu s-a simțit confortabil, trebuie să poată discuta cu părintele”, a subliniat Ramona Popa.

În același timp, și ea crede că românii au tendința de a-și proteja copiii și de lucruri naturale.

„La noi, copiii nu sunt luați la înmormântări și astfel copilul nu poate să integreze plecarea persoanei. La străini merg și li se explică ce s-a întâmplat, ca să poată da sens poveștii. Noi protejăm copiii de niște lucruri care sunt naturale și care trebuie privite natural. Expoziția ar putea fi foarte educativă pentru copil, dar dacă vârsta copilului permite. Și cel mai important este să discuți cu el și să-i explici”, a mai spus psihologul.

Ministerul Educației a solicitat inspectoratelor școlare ca decizia de vizitare a expoziției „The Human Body” de la Muzeul Antipa să se ia în Consiliile de Administrație ale școlilor și cu acordul scris al părinților, semnalând „aspecte controversate” și un „posibil impact emoțional negativ”.

Într-o notă emisă pe 29 martie de către Direcția Generală Educație și Învățare pe tot Parcursul Vieții din cadrul Ministerului Educației Naționale (MEN) li se solicită inspectoratelor școlare să ceară unităților de învățământ din subordine (școli generale și licee) ca decizia de vizitare a expoziției „The Human Body”, deschisă în perioada 22 martie – 30 iunie, la Muzeul Național „Grigore Antipa” din Capitală, de către grupuri de elevi minori, să fie luată de către Consiliul de Administrație al fiecărei unități.

Această solicitare a MEN este motivată în notă prin aceea că „există unele aspecte controversate, generate de tipul de exponate, precum și un posibil impact emoțional negativ, pe care acestea îl pot avea asupra elevilor/ copiilor”.

În notă se mai stipulează că, în cazul în care decizia CA va fi favorabilă vizitării, „se va solicita acordul scris al părinților sau reprezentanților legali ai elevilor/ copiilor”, cu informarea celor dintâi de „faptul că există unele aspecte controversate, generate de tipul de exponate, precum și un posibil impact emoțional negativ al acestor exponate”.

Totodată, în cazul în care părinții își dau acordul, „acestora li se va recomanda să-și însoțească copiii minori cu vârsta sub 12 ani la vizitarea expoziției”.

Muzeul Antipa a solicitat Ministerului Educației semnalarea publică a „aspectelor controversate, generate de tipul de exponate” din expoziția temporară „The Human Body” și a influențelor negative pe care le pot suferi elevii vizitatori ai expoziției.

Reprezentanții muzeului și-au exprimat „nu doar nedumerirea, ci și dezamăgirea față de lipsa de comunicare” a ministerului, care nici nu a solicitat instituției muzeale planul expoziției, textele complementare sau detalii despre piesele expuse.

Expoziția „The Human Body”, care include peste 200 de exponate – corpuri umane reale, care, prin disecțiile la nivelul organelor și țesuturilor oferă o perspectivă unică, tridimensională, fidelă, asupra corpului omenesc -, poate fi vizitată la Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” din București până pe 30 iunie.

În cadrul expoziției „The Human Body” poate fi văzut corpul uman în totalitatea lui, dar și fragmente sau organe întregi, mușchi, ligamente, sistemul cardiovascular, sistemul osos și muscular, sistemul nervos, precum și fetuși în diferite stadii de evoluție. De asemenea, nu lipsesc exponate care prezintă organe sănătoase și organe afectate de cancer în diferite stadii.