Dezbatere Gândul LIVE. 35 de torționari trăiesc printre noi. Guvernul va sesiza Parchetul pentru atrocitățile comise în perioada comunistă

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc a început o amplă operațiune de identificare și documentare a 35 de foști torționari care au activat în închisorile politice din România înainte de ’89.

Prezent la Gândul Live, Andrei Muraru, președinte executiv al IICCMER a declarat că în următoarele săptămâni institutul va sesizat parchetul privind crimiele  comise de doi dintre cei 35 de torționari. După ’89 au fost întocmite patru dosare cu torționari și există doar două condamnări.

Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc  a identificat o listă de 35 de torționari care au activat în perioada comunistă și despre care există date că ar fi comis crime și a căror activitate a dus la moartea a sute de deținuți politici. „Important pentru generația noastră este să arătăm că cei care au comis crime și abuzuri pe vremea comunismului, într-un stat totalitar nu se bucură de libertate acum în democrație”, a declarat Andrei Muraru, președinte executiv al IICCMER.

MILITAR Vladimir Putin încă speră că poate câștiga războiul cu Ucraina, avertizează un oficial britanic: „Și intuiesc că are dreptate să creadă în victorie”

19:57

FLASH NEWS Mirabela Grădinaru vorbește despre experiența de mamă: „Am trecut de mult de pragul celor 20 de vizite la medicul ORL”

19:53

În următoarea periadă, IICCMER  va sesiza parchetul privind activitățile criminale a doi dintre cei 35 de torționari identificați. „Cei 35 au fost identificați cu sprijinul celor de Ministerul de Interne. Ei trăiesc, avem adresele lor, numele complete. În curând vom sesiza parchetul pentru doi dintre ei care su deținut funcți de comandă în două centre de detenție din perioada comunistă”,  a declarat Andrei Muraru la Gândul LIVE.

„Zeci și sute de victime într-un singur penitenciar”

În unele cazuri există elemente că torționarii care era în principal angajați în sistemul penitenciar ar fi vinovați de genocid, în unele penitenciare fiind uciși într-un sigur an 200 de deținuți politici.

Celebre sunt închisorile politice de la Aiud și Sighetul Marmației. „Vom sesiza Parchetul pentru omor deosebit de grav și genocid. În primul caz  există o culpă concretă și vinovății concrete pentru infracțiunea de omor deosebit de grav prin deținuți politici închiși în acea perioadă. În privința faptelor de genocid este vorba de persoane care au instaurat în penitenciare sau lagărele de muncă un regim care a produs zeci și sute de victime. Pentru noi acum e imposibil să ne gândim că un penitenciar din România a produs într-un an 200 de victime. E clar că a fost vorba de genocid”, a mai precizat Andrei Muraru

Cum sunt documentate crimele torționarilor

Institutul va documenta fiecare caz în parte, probele inițiale fiind testimoniale ale victimelor, documente din arhive. Punerea sub acuzare a torționarilor va reveni însă Parchetului.

„Într-unul din cazuri unde sunt zeci de victime am luat mărturii de la 15 oameni. Am evitat să vorbim cu torționarii pentru că noi nu suntem organ de cercetare penlă. Parchetul dacă decide că indiciile se confirmă atunci îi poate audia. Noi începe documentarea acestor dosare prin identificarea faptelor care sunt în sfera penalului. Spre exemplu putem porni de la o crimă încercăm în ce context s-a produs acea crimă.  Idetificăm documentele din arhivă, facem investigații și printre deținuții politici „, a declarat Andrei Muraru

Polonia are un DNA specializat pe criminalii comuniști

În România, Parchetul a dat însă dovadă că nu are apetență pentru documentarea acestor dosare. Reprezentantul IICCMER a explicat că în Polonia a fost creat chiar un departament de procurori specializați pe astfel de crime.

„În România nu s-a întâmplat nimic în privința torționarilor în ultimii 20 de ani. În Polonia există Institutul Memoriei Naționale care incorporează o grupă de procurori. Acolo au procurori care se ocupă numai de asta de investigarea crimelor comunismului și a crimelor nazismului. Institutul nu are doar rol de constatare, ci și de cercetare penală. Practic rechizitoriile lor pleacă în instanță”, a mai declarat Andrei Muraru

Din ’89 doar patru rechizitorii și două condamnări pentru crimele torționarilor

Până în 2006 au existat doar 4 rechizitorii privind torționarii, unul fiind cel privind asasinarea lui Gheorghe Ursu, iar al doilea caz fiind lotul „Autobuzul” (tineri care, în anii ‘ 80, au luat ostateci călătorii dintr-un autobuz în tentativa de a trece granița).

Din ordinul lui Ceaușescu, tinerii din respectivul lot au fost executați pe loc. După ’89 cei implicați, – șeful Miliției Timiș și ministrul de Interne -, au fost judecați și condamnați. „Sunt patru rechizitorii pentru 50 de ani de comunism, ceea ce este infim”, a precizat Andrei Muraru.

Parchetul a îngropat dosarele cu torționari

Din 2006 până în 2009 Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc a sesizat Parchetul în șase cazuri privind 300 de persoane care ar fi comis crime și abuzuri pe vremea comuniștilor. Toate sesizările au fost însă respinse de Secția Militară. „Aceste sesizări au fost respinse pentru diferite motive fie pentru că nu s-au identificat elementele consititutive ale infracțiunii fie că a intervenit prescripția”

Cazul Parachiv. Directorul institutului a relatat cazul dizidentului Vasile Paraschiv care a fost răpit, torturat și lăsat să moară într-o pădure. În acest caz, institutul a sesizat Parchetul pentru tortură. Parchetul a schimbat însă încadrarea în abuz în serviciu și a constat că infracțiunea s-a prescris astfel că dosarul a fost clasat.

Cazul torționarului Gheorghe Enoiu. În 2007, Parchetul a fost sesizat privin infracțiunile comise de Gheorghe Enoiu care, în anii ’50,  era șeful Direcției Penale a Securității și care a condus cele mai mari anchete în acea periodă. Parchetul a analizat sesizarea la șapte luni după ce Enoiu a decedat. Parchetul a răspuns că infracțiunile s-au prescris. Răspunsul Parchetului a fost transmis în 2010, la trei ani de la sesizare.

Numărul victimelor politice ale regimului comunist nu este cunoscut nici în ziua de azi. Raportul Tismăneanu susține că în perioada comunistă au existat 540.000 de condamnați politic cu o medie a sentințelor de 5 ani și jumătate. Același raport susține că victime directe ale represiunii comuniste ar fi fost dou[ milioane de persoane.