Obiceiuri în PRIMA ZI DE PAȘTE

În prima zi de Paște există obiceiul de a se purta haine noi, în semn de respect pentru această aleasă sărbătoare, dar și pentru că ea semnifică primenirea trupului și a sufletului, așa cum se primenește întreaga natură odată cu primăvara, informează Agerpres.

Duminică dimineața, există tradiția ca toți membrii familiei să se spele pe față cu apă neîncepută, luată dintr-un izvor, în sensul în care curge, în care se pune un ou roșu și un ban de argint: să fie sănătoși și cu fața frumoasă, argintul simbolizând, de asemenea, și noroc la bani.

Un alt obicei, în prima zi de Paște, este ca, după ce s-au întors de la Înviere și iau anafura, toți ai casei să mănânce un ou roșu, pască și o bucățică de slănină: să fie curați ca pasca, sănătoși ca oul și grași ca porcul.

FLASH NEWS Schimb dur de replici între Tudor Chirilă și ministrul Culturii despre pontajul actorilor: „Fudulia nu implică introspecţie sau auto analiză”

00:17

FLASH NEWS Coincidențe în serie. Doi procurori care candidează la șefia marilor parchete ar fi din aceeași localitate cu Mirabela Grădinaru

23:38

La întoarcerea de la slujbă, lumânarea Învierii se păstrează, pentru a fi la îndemână la vreo revărsare mare de apă, la grindină și la trăsnet.

În unele părți din Transilvania, în ziua de Paște, fetele se spălau cu apă de la moară, de pe roata morii, să fie frumoase. Tot prin aceste locuri feciorii țineau toaca pe un deal și o păzeau zi și noapte. Alții se străduiau să o fure. Dacă o furau, feciorii trebuiau să dea bani grei pentru răscumpărare. Toaca se păzea de joi până luni, la ieșirea din biserică iar, în timpul acesta, flăcăii erau cinstiți cu mâncare și băutură. Apoi se făcea joc și toți coborau în centrul satului. Înainte mâncau pe câmp, în zilele noastre se duc la casele rudelor. Petrecerea ține până marți, când toți se întorc la casele lor.

În a doua zi de Paște, finii merg la nași cu dar de colaci, un covor țesut în casă și un ulcior. Flăcăii merg la fete cu stropitul și cu văluritul, iar o năframă albă pusă într-o prăjină se poartă în fruntea alaiului care merge din casă în casă și face urări de Paște. Tradiția udatului, care s-a mai păstrat în Transilvania, are semnificația unui act de purificare, fetele fiind stropite cu apă sau parfum.

De asemenea, flăcăii și fetele se uită în fântână pentru ca să fie curați și frumoși ca apa de izvor.

Există credința că cine moare în ziua de Paște sau în Săptămâna Luminată merge direct în Rai, fiindcă în această zi ușile Raiului sunt deschise, iar ale iadului închise. Tot așa, cel ce se naște în această zi va avea noroc toată viața.