Ponta merge la Curtea Constituțională pentru a-și susține poziția privind judecătorul român la CEDO

Premierul Victor Ponta va fi prezent, joi, la Curtea Constituțională pentru a-și susține poziția, în calitate de reprezentant al Guvernului, în ceea ce privește nominalizarea judecătorului din partea României la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).

La jumătatea lunii aprilie, premierul i-a solicitat Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituțională pentru a clarifica cine anume are atribuția numirii judecătorului României la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, respectiv o comisie guvernamentală sau Consiliul Superior al Magistraturii (CSM)

Consiliul Superior al Magistraturii a sesizat, de asemenea, Curtea Constituțională pentru soluționarea unui conflict de natură constituțională între autoritatea judecătoarească și Guvern privind modificarea procedurii de numire a judecătorului român la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

AGRICULTURĂ Ministrul Agriculturii spune că nu mai suportă o tăiere de 10% din fondul de salarii și nu a semnat ordonanţa: „Noi ne-am făcut reorganizarea”

16:07

ULTIMA ORĂ Primarul care şi-a dat foc la primărie a fost condamnat la închisoare cu executare. Edilul are de plătit şi despăgubiri de aproape 500.000 de lei

16:06

Opinia premierului în această problemă este că majoritatea țărilor europene propun un judecător la CEDO printr-o procedură guvernamentală, deoarece în acest caz nu există un „monopol” sau obligația ca persoana în cauză să fie de profesie judecător.

Consiliul Superior al Magistraturii a apreciat că, prin schimbarea de către Guvern a mecanismului de numire a judecătorului român la CEDO, prin intermediul unei ordonanțe de urgență, s-a adus atingere principiului separației și echilibrului puterilor în stat. Totodată, CSM consideră că modificarea acestui mecanism prin OUG încălcă dispozițiile articolului 115 alineatul 6 din Constituție – astfel cum au fost constant interpretate în jurisprudența Curții Constituționale -, conform cărora ordonanțele de urgență nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituționale, nu pot afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție, drepturile electorale și nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică.

La sfârșitul lunii martie, Guvernul a adoptat o ordonanță care reglementează, prin modificarea unei alte ordonanțe, procedura de selectare a judecătorului care va lucra din partea României la CEDO, candidații urmând să fie stabiliți până spre sfârșitul lunii iulie.

Noua ordonanță stabilește înființarea unei comisii interinstituționale care să gestioneze procesul de selecție și stabilirea componenței acesteia, comisie care va fi formată din ministrul Justiției, ministrul Afacerilor Externe, agentul guvernamental pentru CEDO din cadrul MAE, directorul Direcției Afaceri Europene din cadrul MJ, un membru al CSM, un judecător al Înaltei Curți de Casație și Justiție, Avocatul Poporului, un cadru didactic universitar de competență recunoscută.

Guvernul susține că actul normativ va asigura implicarea în procedura de selecție a tuturor instituțiilor cu atribuții în problematica protecției drepturilor omului, accesul cât mai larg al juriștilor cu înaltă reputație profesională la funcția de judecător al CEDO, o selecție transparentă și o evaluare riguroasă și echidistantă a candidaturilor, precum și un calendar predictibil de desfășurare a procedurii.

Executivul a justificat urgența actului normativ prin faptul că, la 16 decembrie 2013, încetează mandatul actualului judecător din partea României, iar Secretariatul General al Consiliului Europei a solicitat României să prezinte candidații până la 26 iulie 2013.

Potrivit Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, fiecare stat parte are dreptul de a propune Adunării Parlamentare a Consiliului Europei trei candidați în vederea alegerii unui judecător al respectivului stat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Guvernul a mai susținut că legislația românească în vigoare nu prevede condițiile în care persoanele ce întrunesc cerințele impuse de Convenție pot accede la o astfel de poziție, etapele procedurale care trebuie urmate, măsurile pentru a asigura transparența, obiectivitatea, rigoarea și profesionalismul selecției, precum și calendarul procesului de selecție.