Procesul în care Remeș cere daune pentru divulgarea probelor din dosarul „Caltaboșul”, reluat

Tribunalul București a reluat procesul civil în care fostul ministru al Agriculturii Decebal Traian Remeș cere despăgubiri de zece milioane de lei pentru divulgarea probelor în timp ce era urmărit penal de către procurorii anticorupție în dosarul „Caltaboșul”.

Procesul lui Remeș a reînceput în 10 mai, iar judecătorul a decis acordarea unui nou termen pentru 6 septembrie, în scopul administrării probelor propuse.

Dosarul civil a fost suspendat de instanță în 17 februarie 2012, până la soluționarea definitivă a dosarului penal, aflat atunci pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiției (ICCJ).

EXCLUSIV Scene sângeroase în fața casei lui Pomohaci. Bodygardul care îi știe toate secretele a fost atacat cu un briceag. Cine e agresorul și ce mesaj i-a transmis fostului preot aflat în arest

05:30

EXCLUSIV Noi dezvăluiri din dosarul procurorilor constănțeni Teodor Niță și Gigi Ștefan. Cum l-au dat în vileag martorii, printre care doi președinți de Consiliu Județean, pe șeful de la Investiții Rurale Constanța

05:00

Completul de cinci judecător al instanței supreme a decis definitiv, în 25 februarie, condamnarea lui Decebal Traian Remeș și a lui Ioan Avram Mureșan la câte trei ani de închisoare cu executare în dosarul „Caltaboșul”. Instanța a menținut astfel condamnarea dispusă în 14 februarie 2012 de un complet de trei judecători al ICCJ.

De asemenea, denunțătorul celor doi, Gheorghe Ciorbă, a rămas cu condamnarea la un an și șase luni de închisoare cu suspendare dispusă prin sentința din 14 februarie 2012.

În dosarul „Caltaboșul”, Ioan Avram Mureșan a fost judecat pentru complicitate la cumpărare de influență, în formă continuată, Decebal Traian Remeș, ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale în perioada aprilie-octombrie 2007, pentru trafic de influență, iar omul de afaceri Gheorghe Ciorbă pentru cumpărare de influență.

Conform rechizitoriului procurorilor Direcției Naționale Anticorupție (DNA), în 13 septembrie 2007 și 23 septembrie 2007, Remeș, în calitate de ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, funcție deținută la acea dată, ar fi acceptat și primit produse alimentare (caltaboș și țuică) în valoare de 1.500 de lei și suma de 15.000 de euro de la Gheorghe Ciorbă, prin intermediul lui Mureșan.

La 10 octombrie 2007, în timpul cercetărilor penale ale DNA, TVR a difuzat în jurnalul de la ora 19.00 imagini de la o întâlnire a lui Remeș cu fostul ministru Ioan Avram Mureșan, în care acesta din urmă îi dă un plic și înregistrări audio referitoare la licitații.

Decebal Traian Remeș și-a dat demisia din funcția de ministru al Agriculturii în 11 octombrie 2007, după ce postul național de televiziune a difuzat imaginile din înregistrarea video a întâlnirii sale cu Ioan Avram Mureșan.

Ulterior trimiterii sale în judecată în dosarul de corupție, la 6 octombrie 2010, fostul ministru a dat în judecată SRTv, DNA, Administrația Prezidențială, pe șeful statului, Traian Băsescu, precum și pe șeful știrilor TVR din acea perioadă, Rodica Culcer, cerând zece milioane de lei pentru divulgarea probelor din acest caz. Cererea de acționare în judecată a fost depusă la Secția a III-a Civilă din Tribunalul București.

În acest proces civil, fostul ministru cere instanței admiterea acțiunii și obligarea acestor persoane și instituții la plata, în solidar, a zece milioane de lei, daune civile, pentru prejudiciul moral și vătămarea dreptului nepatrimonial personal, prin divulgarea unor probe din dosarul în care ulterior a fost deferit justiției pentru fapte de corupție.

Remeș arată în acțiune că prin difuzarea, în 10 octombrie 2007, pe postul public de televiziune a unui montaj, compus din video și pasaje audio, denumit „Flagrant” i-au fost încălcate mai multe drepturi fundamnetale ocrotite de Constituția României dar și de pactele și tratatele europene și internaționale, precum „dreptul la demnitate, cinste, onoare, bună reputație, prestigiul și dreptul la viață privată”.

Prin acțiunea depusă la instanță, Remeș cere Tribunalului București „încetarea actelor de defăimare la adresa” sa precum și obligarea celor nominalizați la publicarea pe propria cheltuială a deciziei instanței într-un ziar cu tiraj național, după rămânerea definitivă a sentinței.

„Ulterior, înregistrările au stat la baza rezoluției procurorului Claudiu Dumitrescu, din ianuarie 2008, de începere a urmăririi penale pentru trafic de influență iar apoi în 6 iunie 2008 am fost trimis în judecată”, mai notează Remeș, care arată că, prin difuzarea probelor audio-video de către postul public de televiziune înainte de începerea urmăririi penale și trimiterea în judecată acestea și-au pierdut caracterul nepublic sau secret.

Remeș a mai arătat, în documentul citat, că prin divulgarea de probe înainte de finalizarea acestor etape se creează „tentația” părților de a denatura, deforma sau distruge probele sau de a „mistifica adevărul”.

Fostul ministru a mai notat că, potrivit legislației penale în vigoare și potrivit normativelor europene în domeniu, o persoană este prezumată nevinovată până la momentul dictării de către o instanță a unei decizii definitive de condamnare, situație ce nu ar fi fost respectată în cazul său.

În întâmpinarea depusă la dosar de Rodica Culcer, aceasta menționează că acțiunea ar fi tardiv introdusă de fostul ministru în raport de „momentul nașterii presupusei fapte”, respectiv difuzarea probelor pe postul public din 10 octombrie 2007. Potrivit sursei citate, termenul legal de introducere a unei astfel de acțiuni ar fi de trei ani, respectiv până în 10 octombrie 2010, astfel că acesta ar fi fost depășit cu aproape un an, acțiunea fiind depusă la instanță în 6 octombrie 2011.

În același document, Culcer mai arată că Remeș face „speculații” și că nu aduce probe prin care să dovedească o eventuală scurgere de informații, el apelând la deducții logice. Ea mai arată că TVR are „surse serioase de informare”, fiind televiziunea publică și că materialul „Flagrant” difuzat la acea vreme a respectat toate rigorile jurnalistice, constituționale și legale.

Într-o altă cerere de întâmpinare depusă la dosar de către DNA, se arată că această instituție nu a furnizat niciodată probe din acest caz sau altele, singura informare de tip public reprezentând-o difuzarea unui comunicat de presă ce respecta, de asemenea, toate rigorile cerute.