Matei Vișniec: Nu voi fi un cetățean de onoare obișnuit al Sucevei, am deja un program cultural

Primarul Sucevei, Ion Lungu, a înmânat, marți, dramaturgului Matei Vișniec, titlul de cetățean de onoare al municipiului Suceava la finalul reprezentației piesei Occident Express, scrisă de Vișniec special pentru Teatrul Național din Craiova. Lungu a arătat că tiltul de cetățean de onoare a fost acordat de CL Suceava încă de anul trecut, dar că a așteptat un eveniment important, cum este Festivalul Zilele Matei Vișniec, pentru a i-l înmâna.

Primarul a arătat că acest titlu i-a fost acordat lui Matei Vișniec pentru tot ceea ce a făcut pentru Suceava și pentru Bucovina, pentru efortul pe care îl face să reprezinte zona cât mai bine în Occident.

ANALIZĂ Cele mai mari facturi la energie din UE în țara cu cea mai cruntă sărăcie. Românii au ajuns să-și dea o mare parte din venituri doar pentru a se încălzi la iarnă

06:00

EXCLUSIV Ce se întâmplă cu bodyguarzii lui Călin Georgescu, după arestarea fostului prezidențiabil

05:00

„Maestrul Matei Vișniec este o legendă vie a Bucovinei, pune mult suflet pentru Bucovina, pentru Suceava și nu a uitat niciodată locurile natale”, a spus Lungu.

El și-a exprimat speranța că va putea să-i invite pe Vișniec la un festival internațional de teatru la Suceava, precizând că administrația locală face în prezent investiții importante în infrastructura de cultură și intenționează înființarea unui teatru profesionist.

La rândul său, Matei Vișniec, a spus că este foarte onorat și poate să promită că nu va fi un cetățean de onoare obișnuit.

„Voi continua să cred că această regiune, Bucovina, este una dintre cele mai fascinante regiuni de pe planetă, voi continua să spun că este comparabilă cu Provence, cu Toscana, că potențialul ei este enorm, voi continua să spun peste tot că străinii care vin aici se simt primiți în mod special și că vor să se întoarcă, voi continua să spun că această provincie are identitatea ei care trebuie păstrată indiferent cum va fi decupată România, Europa sau planeta. Ea rămâne Bucovina pentru că istoria are ceva de spus din acest punct de vedere, oamenii au o unitate de spirit care poate fi identificată aici, voi continua să spun că lucruri extraordinare se întâmplă în Bucovina și că ea a progresat enorm în ultimii 20 de ani”, a spus Matei Vișniec.

El a arătat că mai este spațiu pentru excelență, pentru un domeniu în care el a investit în ultimii 40 de ani, cel al teatrului profesionist, dar că va continua să spună că Bucovina a dat scriitori extraordinari.

„Dovadă că este un pământ care produce talente în continuare. Cum și de ce? Mister. Dar trebuie să recompensăm acest pământ care muncește pentru noi visând. Visând pentru că a visa înseamnă a ieși din letargie, iar visul unui om poate deveni visul unor oameni”, a mai spus Matei Vișniec.

El consideră că Bucovina merită mult, mult mai mult decât un simplu vis și merită să-și realizeze visele chiar prin depunerea unei candidaturi pentru a deveni capitală culturală europeană.

„Bucovina a fost în Europa la un moment în care alte provincii din România nu erau în Europa. Bucovina are un potențial renascentist, prin circuitul mănăstirilor uluitor, unic, care poate fi pus în valoare”, a spus Vișniec.

El a mai arătat că se întoarce în Bucovina cu o experiență franceză de 25 de ani, cu sute de festivaluri, de spectacole pe care le-a văzut, cu oameni pe care i-am întâlnit și că a constatat că în Bucovina este un public extrem de curios de a intra într-o dimensiune a teatrului de idei, și nu a industriei de divertisment.

„Tot acest potențial îl simt în mine pentru că nu m-am putut separa. Dacă creierul a fost la Paris, inima a rămas în Bucovina, dacă aripile mi le-a dat în mare măsură Franța, rădăcinile mi le-a dat Bucovina”, a mai spus dramaturgul.

El a subliniat că dorința de a reveni cu ceea ce a învățat el în Occident este poate una naturală și că ar fi bine să simtă și alți români care au plecat ceea ce simte el.

„După aventura noastră occidentală, capitalistă, după ce milioane de români au plecat să lucreze în străinătate, poate că e cazul să începem să ne întoarcem și să construim ceea ce nu am reușit să facem încă pentru că, cu cât călătoresc mai mult prin lume cu atât îmi dau seama că cel mai mult îmi place tot la Rădăuți, tot în Bucovina, tot la Sucevița. Cu cât întâlnesc mai mulți oameni pe pământ, cu atât mai mult îmi dau seama că oamenii de aici sunt cei mai simpatici, cei mai interesanți, cei mai deschiși și ospitalieri. Această Bucovină mi-a dat atât de mult că poate, acum, în acest sfert de ceas al vieții mele, merită să-i dau și eu ceva mai mult Bucovinei”, a mai declarat Matei Vișniec.

El a spus că acestea sunt motivele pentru care revine din ce în ce mai des, pentru care propune proiecte culturale care să fie dincolo de orice sensibilitate politică.

„Ar trebui să fim nebuni să credem că din motive politice sau ideologice poate fi oprit mesajul culturii, sau ar trebui să nu le oferim tinerilor, adolescenților, copiilor noștri cultură de calitate”, a mai spus Matei Vișniec.

El a subliniat că are deja un program cultural pentru Bucovina, în prezent fiind în derulare Festivalul Zilele Matei Vișniec, cu reprezentații ale pieselor sale la Suceava și Rădăuți suținute de Teatrul Național din Craiova și Compania Trap Door Theatre din Chicago.

Matei Vișniec s-a născut în 1956, la Rădăuți, unde a urmat școala primară, gimnaziul și liceul. A absolvit cursurile Facultății de Filosofie și Istorie a Universității București.

Stabilit la Paris din 1987, Matei Vișniec este considerat unul din cei mai importanți autori dramatici ai momentului, una dintre vocile cele mai subtile care pot fi auzite în Europa. Potrivit organizatorilor, piesele sale sunt jucate în peste 40 de țări și traduse în peste 20 de limbi.

În anul 2009, Matei Vișniec a primit premiul european acordat de Societatea Autorilor și Compozitorilor Dramatici din Franța (SACD) pentru întreaga sa activitate, iar în România i s-a decernat, de mai multe ori, premiul pentru dramaturgie al Uniunii Scriitorilor, premiul UNITER și premiul pentru dramaturgie al Academiei Române.