Titus Corlățean, despre noile tensiuni din Transnistria: „Sfatul meu pentru colegii de la Chișinău este să fie extrem de inteligenți politic în aceste momente”. VIDEO EXCLUSIV GÂNDUL LIVE

Ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlățean, a fost invitatul din această seară al emisiunii Gândul LIVE.

Corlățean, fost ministru al Justiției care a preluat anul trecut conducerea diplomației române de la Andrei Marga, a vorbit despre tensiunile recente de pe axa Tiraspol-Chișinău, despre speranțele Republicii Moldova de a reuși să semneze Acordul de Asociere cât mai curând, despre relația cu Rusia, problema vizelor pentru SUA, scandalul interceptărilor, precum și despre șansele aderării noastre la Schengen.

În ceea ce privește situația deosebit de tensionată din Chișnău, Titus Corlățean a lăsat de înțeles că provocările dinspre comuniști și separatiștii din Tiraspol sunt rezultatul faptului că nu s-a ajuns la alegeri anticipate în urma crizei politice care l-a adus la putere pe Iurie Leancă. Totodată, șeful diplomației române a comentat că „Rusia își are propriile interese”, refuzând însă să detalieze. În acest context, ministrul de Externe a transmis un sfat pentru „colegii de la Chișinău”, anume de a da dovadă de înțelepciune politică în acest context al provocărilor.

Dincolo de interesele Rusiei în problema transnistreană, Corlățean a subliniat că există multiple interese comune și în relația ruso-romănă, interese pe care le va aborda în luna iulie, în cadrul unei vizite la Mosocova.

Aderarea la Schengen rămâne importantă pentru noi, însă nu mai este prioritară, a mai arătat Corlățean. „Dacă lucrurile merg ca acum, în mod normal la Consiliul JAI de la finalul anului ar trebui să fie luată o decizie”, a arătat ministrul, care s-a declarat surprins de poziția președintelui Băsescu, exprimată duminică, în emisiunea „DUPĂ 20 DE ANI”, de la PRO TV, aceea de a corela MCV cu aderarea la Schengen.

Totodată, șeful de la MAE a repetat poziția României de a-și cere dreptul la liberă circulație în spațiul american, în virtutea parteneriatului strategic cu SUA.

gândul a transmis emisiunea și în format LIVE TEXT, începând cu ora 20:00. În scurt timp, va fi publicată și înregistrarea.

Iată principalele declarații ale ministrului de Externe Titus Corlățean:

Tensiunile din Transnistria:

E o situație care trebuie urmărită cu atenție, lucrurile acestea nu apar întâmplător. După o perioadă de frământare politică foarte serioasă la Chișinău, un premier european, un Guvern care și-a menținut linia pro-europeană probabil că au constituit o dezamăgire pentru unii actori care nu își doreau asta.

Proiectul european al Republicii Moldova este repus pe șine. Comuniștii de la Chișinău au intrat în această logică de a încinge spiritele politice.

Așteptarea separatiștilor de la Tiraspol nu primește satisfacție din partea acestui Guvern. Este o modalitate clasică de a genera tensiune, de a provoca, în speranța că cei de la Chișinău vor cădea în capcana de a răspunde acestor provocări.

Rusia își are propriile sale interese și dați-mi voie să mă opresc aici cu comentariile.

Am trimis miniștrilor de Externe europeni un proiect de scrisoare pentru a susține un pachet de poziții rezonabile la summitul de la Vilnius, privind Republica Moldova.

Cei care recurg la aceste provocări asta doresc, o escaladare. Sfatul meu pentru colegii de la Chișinău este să fie extrem de inteligenți politic în aceste momente.

Vizita șefilor spionajului din SUA și Rusia la București

Vizita șefului CIA la București nu este o surpriză, a fost poate o surpriză nivelul de participare a părții ruse la București. Este un semnal de deschidere. Există un interes larg ca în această zonă să existe o relație politică funcțională, în care să poți aborda și temele în care ai poziții diferite. Anii aceștia au strălucit printr-un nivel destul de scăzut al contactului româno-rus. Este un culoar favorabil deschis, datorat în mare parte Președinției, în care diplomația trebuie să-și facă datoria.

Corlățean pleacă la Moscova. Care sunt temele de discuție

Luna viitoare voi pleca la Moscova.

Vom încerca să semnăm două documente care să ajute la un dialog mai bun, în domeniul cultural – ICR Moscova și Centrul Cultural Rus de la București, vom marca 135 de ani de relații diplomatice și 10 ani de la semnarea tratatului de bază. Vom discuta cu siguranță tema energiei, este o temă foarte importantă.

Am speranța că în această temă a Tezaurului, care ține de o simbolistică foarte importantă pentru România, putem avea maturitatea politică de a regla corect această chestiune.

Cum privește Germania Bucureștiul

La Berlin este apreciată stabilitatea politică din România și pactul de coabitare. Asta este regula în politică, cooperezi cu cel care câștigă alegerile în mod democratic.

România în momentul de față este o insulă de stabilitate și de creștere economică. Faptul că există companii germane care au anunțat investiții aici este extrem de important.

Aderarea României la Schengen

România îndeplinește criteriile de aderare la Schengen de 3 ani, însă în ciclurile politice din Europa s-au întâmplat anumite lucruri. Olanda a recurs la un gest pe care îl putem numi astăzi șantaj. Am mai spus ceva, că acest proces a devenit necredibil. Continuăm demersurile, dar nu mai ridicăm standardul și așteptările atât de mult.

M-a surprins poziția lui Traian Băsescu de a corela MCV cu aderarea la Schengen, a fost o ieșire din poziția tradițională a României. Poate e un anumit interes.

Dacă lucrurile merg ca acum, în mod normal la Consiliul JAI de la finalul anului ar trebui să fie luată o decizie. Nu cred că va fi nevoie de un vot. Este adevărat că poziția Germaniei se va exprima după alegerile din septembrie, este firesc. Faptul că noul guvern de la Haga a exclus din programul de guvernare ce exista anterior, posibilitățile de blocaj pentru România și Bulgaria, a fost un pas înainte important. Dar unii au echivalat cu un accept al Olandei. Acest proces va mai lua puțin timp.

Vizele pentru SUA: Nu este un tratament corect

Lucrurile privind vizele pentru SUA nu au avansat decisiv în Congresul american. Până acum un an sau doi, rata cererilor de viză respinse era la 24%, anul trecut era la 17% și continuă să scadă. Nouă ni s-a părut incorect și am discutat cu americanii ca numărul de respingeri pentru aceeași persoană să fie numărat la rata totală de respingeri.

Angajamentul părții americane la cel mai înalt nivel, de președinte, este ca sprijinul pentru eliminarea vizelor pentru români să fie onorat. Faptul că noi încă stăm la ușă și solicităm viză nu cred că este un tratament corect.

Nu am remarcat în mod direct o presiune a Rusiei pe tema gazelor de șist, dar cu siguranță este un interes. Nu cred că un alt stat se poate pronunța despre cum un alt stat suveran își gestionează resursele.

Accentul pe securitate se pune altfel în SUA, după acel nenorocit 11 septembrie. America este patria libertăților, dar în UE tema protecției datelor personale a fost o chestiune foarte sensibilă. Chestiunea trebuie tratată la nivelul relației UE cu SUA.

Nu am primit încă o comunicare oficială din partea guvernului american privind un nou ambasador la București. Este o procedură care privește un pachet mai larg de ambasadori americani care vor fi trimiși în lume.