Noi proteste în Egipt. Un mort și 30 de răniți în confruntările pro- și anti-Morsi

O persoană a fost ucisă și alte 30 rănite, joi seara, în timpul ciocnirilor între susținătorii și contestatarii președintelui islamist Mohamed Morsi, în Egipt, ultimul episod al tulburărilor din această țară profund divizată, potrivit Ministerului Sănătății, relatează AFP, potrivit Mediafax. Miercuri, tot în nordul țării, violențele s-au soldat cu un mort și 237 de răniți la Mansoura.

Potrivit MENA, au avut loc confruntări între susținătorii și adversarii președintelui Morsi în fața sediului Partidului Libertății și Justiției (PLJ), aripa politică a Fraților Musulmani, din care provine Morsi.

PLJ a anunțat pe pagina sa de Facebook că persoana decedată este unul dintre membrii săi.

Aceste ciocniri au loc pe fondul tensiunilor din țară înaintea unei mobilizări masive împotriva lui Morsi, prevăzută pentru 30 iunie, ziua aniversară a învestiturii sale, opoziția acuzându-l pe președintele islamist că acaparează puterea.

LIVE Donald Trump, prima reacție după ce Curtea Supremă i-a anulat tarifele: „Tarifele SUA au încheiat 5 din cele 8 războaie”

20:08

FLASH NEWS Patru ani de război în Ucraina. Macron anunță o nouă reuniune a țărilor „Coaliţiei de voinţă”

20:02

Mai multe partide islamiste au făcut apel la o manifestație „pe termen nelimitat” încă de vineri, pe tema „legitimității” lui Morsi.

Organizarea acestei manifestații, cu două zile înaintea celei a opoziției, generează temeri privind deteriorarea tot mai mare a climatului politic, propice unor noi violențe.

Țara, în tensiune

Tamarrod s-a putut sprijini pe ambianța nefavorabilă care domnește în țară, afectată de o criză economică profună, de creșterea insecurității și de tensiunile interconfesionale, pentru a reuni numeroși susținători.

Această campanie anti-Morsi afirmă că a reunit 15 milioane de semnături care cer organizarea unor alegeri prezidențiale anticipate.

Opozanții îi reproșează președintelui, ales la un an de la înlăturarea lui Mubarak, că a concentrat puterea în mâinile islamiștilor și că nu a luat în considerare revendicările democratice care au declanșat revoluția în 2011.

La cererile de mai multă libertate și justiție socială se adaugă temerile față de o viață zilnică din ce în ce mai dificilă, marcată de întreruperi de electricitate, șomaj și inflație în creștere sau penurii de benzină.

De la alegerea lui Mohamed Morsi, primul civil care a accedat la președinție, tensiunea nu a fost niciodată așa de mare în Egipt, țara cea mai populată din lumea arabă.

Miercuri, într-un discurs televizat, șeful statului a făcut apel la reformă și la dialog, lansând o avertizare în privința diviziunilor care amenință să „paralizeze” țara și să o plonjeze în „haos”.

El a anunțat că un comitet va studia posibilitatea de a amenda Constituția.

Constituția a fost centrul unei bătălii încrâncenate între susținătorii lui Morsi și opozanții săi, care consideră textul nereprezentativ pentru toți egiptenii și îl acuză că deschide calea unei islamizări crescânde a legislației.

La Cairo, unii locuitori retrag bani lichizi și stochează alimente, așteptându-se la posibile tulburări.

Numeroase companii au anunțat că vor fi închise duminică, ziua manifestației și început de săptămână în Egipt. Școlile au avansat data vacanței de vară.

Cozi lungi de așteptare – adeseori de mai multe ore – s-au format în fața benzinăriilor, făcând atmosfera și mai apăsătoare.

Fost membru al Fraților Musulmani, mișcare interzisă dar tolerată în fapt în timpul lui Hosni Mubarak, Mohamed Morsi poate să conteze pe susținerea a numeroși susținători care consideră că el luptă împotriva corupției în cadrul instituțiilor egiptene.

Potrivit lor, orice punere în cauză a puterii președintelui este o atingere adusă democrației, acesta fiind ales printr-un scrutin liber și deschis.

Secretarul de Stat american John Kerry le-a cerut, marți, opozanților să manifesteze pașnic și a cerut ca acest mijloc de exprimare „legitim” să fie „respectat”.

Armata a rupt tăcerea, duminică, pentru a anunța că va interveni în caz de violențe.

„Forțele armate au datoria de a interveni pentru a împiedica Egiptul să plonjeze într-un tunel sumbru de conflicte și tulburări”, a avertizat ministrul egiptean al Apărării.

Aceste declarații amintesc influența armatei, din rândul căreia au provenit toți predecesorii lui Morsi, și care a guvernat țara timp de un an după înlăturarea lui Hosni Mubarak.

Președinția a încercat să minimalizeze importanța mesajului explicând că acesta „reflectă rolul natural al armatei”.

„Orice decizie luată în cadrul armatei este coordonată cu președintele (care) este comandantul suprem al armatei”, a asigurat un purtător de cuvânt al președinției, Ihab Fahmy.

Reputația armatei a fost pătată de tulburările și încălcarea drepturilor omului care au avut loc atunci când a condus țara, după înlăturarea lui Mubarak.

Numeroși egipteni apreciază totuși, în prezent, că aceasta ar putea fi o variantă pentru scoaterea țării din criză.