Trei judecători CCR au avut opinie separată pe legea referendumului: Curtea nu se poate substitui Parlamentului

Președintele CCR, Augustin Zegrean, și judecătorii CCR Daniel Morar și Ștefan Minea susțin, în opinia separată la motivarea deciziei pe Legea referendumului, că reducerea cvorumului este neconstituțională, dar și că CCR nu se poate substitui Parlamentului amânând aplicarea unei legi.

Președintele Curții Constituționale, Augustin Zegrean, alături de judecătorii CCR Daniel Morar și Ștefan Minea au apreciat într-o opinie separată la decizia privind modificările aduse Legii referendumului că reducerea cvorumului este neconstituțională, prin raportare la legea fundamentală.

„Considerăm că se impunea admiterea obiecției de neconstituționalitate pe motiv că prin legea supusă controlului se modifică legislația în materia referendumului cu mai puțin de un an înainte de organizarea acestuia. Având în vedere caracterul definitiv și obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale a României, legiuitorul, respectiv Parlamentul, ar fi fost obligat (…) să pună în acord legea cu decizia Curții și să prevadă în textul legii o dată ulterioară de intrare în vigoare care nu putea fi mai devreme de un an de la data adoptării legii. Reiese astfel foarte clar că, pentru a proroga sau amâna intrarea în vigoare a unei legi ori a unor dispoziții ale legii, este nevoie de o prevedere expresă în chiar textul actului normativ. La fel de clar este că, făcându-se referire la textul legii, această prevedere trebuie să fie exclusiv opera și rezultatul voinței legiuitorului, în acest caz a Parlamentului”, argumentează cei trei judecători ai CCR.

NEWS ALERT Doi români, condamnați la 17 ani de închisoare în Marea Britanie: drogau și jefuiau bărbați atrași prin anunțuri matrimoniale. Două victime au murit

08:09

UTILE Stațiunea „secretă” de pe litoralul românesc cu cea mai frumoasă apă. Turiștii o compară cu Grecia

07:58

De asemenea, Zegrean, Minea și Morar contestă modul în care au emis ceilalți șase judecători decizia în cazul referendumului.

„Prin modul de redactare a dispozitivului deciziei apare că tocmai acest lucru s-a întâmplat și că instanța constituțională s-a substituit Parlamentului. Tocmai de aceea opinăm că niciodată Curtea Constituțională nu poate constata constituționalitatea unei legi sub condiția, impusă de judecătorii constituționali, a neaplicării acesteia pe o anumită perioadă de timp”, susțin cei trei judecători CCR.

O altă critică adusă colegilor privește efectele deciziei de constituționalitate a modificărilor aduse Legii referendumului.

„Amânarea aplicării legii modificatoare pentru un an – dispusă prin decizia Curții Constituționale – are ca și consecință juridică imposibilitatea organizării și desfășurării oricărui tip de referendum în perioada de timp stabilită, deoarece noile prevederi ale art.5 alin.(2) din Legea nr.3/2000, cuprinse în capitolul privind Dispozițiile generale ale legii, deși în vigoare, nu sunt aplicabile și nu pot constitui temeiul derulării unor astfel de proceduri”, mai apreciază semnatarii opiniei separate.

Augustin Zegrean a fost desemnat judecător la Curtea Constituțională în anul 2007, de către președintele Traian Băsescu.

Ștefan Minea a fost desemnat judecător la CCR în iunie 2010 de către Camera Deputaților, cu susținerea PDL.

Daniel Morar este judecător al CC din iunie 2013, numit de către președintele Traian Băsescu.

Modificarea Legii referendumului prin care se reduce la 30% pragul la referendum este constituțională în măsura în care nu se aplică referendumurilor organizate în decurs de un an de la data intrării în vigoare a legii, a decis, în 26 iunie, Curtea Constituțională.

Curtea a dat publicității următoarea decizie: „Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, decide: respinge obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului și constată că dispozițiile legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului sunt constituționale în măsura în care nu se aplică referendumurilor organizate în decurs de un an de la data intrării în vigoare a legii”.