Planul Motoc la CEDO – faza europeană. Guvernul României a transmis Consiliului Europei lista cu nominalizările pentru funcția de judecător la Strasbourg

Ministerul Justiției a confirmat pentru gândul că guvernul a transmis vineri 5 iulie lista cu propunerile pentru funcția de judecător CEDO. Pe listă se numără judecătoarea Iulia Motoc, profesorul Florin Strețeanu și Bianca Guțan, profesor universitar la Sibiu. Lista urmează să fie analizată de o comisie de experți a Adunării Parlamentare a Consiliului European.

„Precizăm că lista a fost transmisă către Consiliul Europei, la data de 5 iulie 2013”, a transmis Ministerul Justiției pentru gândul. Memorandumul cu lista propunerilor pentru CEDO a fost susținut în sedința de guvern de pe 4 iulie, dar acest memorandum nu s-a regăsit pe lista publică cu documentele adoptate de guvern.

MILITAR Vladimir Putin ordonă o nouă mobilizare a rezerviștilor. Cu cât se mărește armata Rusiei

23:36

MILITAR Rusia pompează masiv în bugetul militar pentru 2027. Moscova și-a propus să majoreze cheltuielile cu 27%

23:18

Pe lista CEDO se numără și numele Iuliei Motoc judecător la Curtea Constituțională, cea care a primit aviz negativ de la Comisia Juridică a Parlamentului. Avizul a fost însă unul consultativ.

În perioada 12-14 iunie comisia guvernamentală condusă de ministrul Justiției a audiat cei șapte candidați înscriși la concursul de selecție pentru postul de judecător CEDO. Dintre cei șapte candidați, înainte de audieri, doi s-au retras. Astfel, Codrin Miron și Paul Vasilescu au decis să nu mai participe la interviu. Cei cinci candidați care au rămas în concurs au fost audiați în ședință secretă de către comisie.

Din comisia guvernamentală au făcut parte: ministrul Justiției, Robert Cazanciuc, ministrul de Externe, Titus Corlălean, avocatul poporului, Atanasie Crișu, agentul CEDO, Catrinel Brumaru, vicepreședintele CSM, Adrian Bordea, judecătorul ICCJ, Cristina Tarcea, prodecandul Facultății de Drept, Simina Tănăsescu, prorectorul Universității Babeș Bolyai, Radu Catană și Mădălina Manolache din partea MJ.

În urma interviului, cel mai bine s-a clasat profesorul universitar Florin Strețeanu. Pe locul doi a fost s-a clasat Bianca Guțan, profesor universitar la Sibiu. Iulia Motoc, care era creditată cu cele mai mari șanse să ocupe locul de judecător CEDO, a primit șase din cele nouă voturi ale comisiei, au transmis unele surse pentru gândul.  Pe lista de rezervă a fost selectat și Tudor Panțâru despre care unele surse din comisie spun că are cele mai bune calificări pentru postul de judecător CEDO, dar că la interviu nu a avut ce mai bună prestație.

Guvernul a adoptat miercuri, 19 iunie, lista cu cele trei nume. Acestă listă a fost transmisă Parlamentului unde comisiile juridice și ale drepturilor omului din Senat și Camera Deputaților au emis un aviz negativ pentru Iulia Motoc. Iulia Motoc a primit doar 12 din cele 30 de voturi ale parlamentarilor. Avizul dat de parlamentari a fost unul consultativ și a fost ignorat de guvern care a decis să transmită lista cătrea Consiliul Europei.

Cine sunt cei trei candidați ai României pentru CEDO

Florin Strețeanu este profesor universitar la Facultatea de Drept a Universității Babeș Bolyai din Cluj. Este doctor în drept penal și a studiat dreptul comparat la Strasbourg la  Facultatea Internațională de Drept Comparat. Strețeanu a fost și profesor asociat la  Facultatea Internațională de Drept Comparat din Strasbourg în 2002. Potrivit CV-ului este și formator în cadrul Institutului Național de Magistratură. A publicat patru cărți de specialitate și 31 de articole și studii. Este membru al Societății de Legislație Comparată (Paris).

Bianca Guțan este profesor universitar la Facultatea de Drept „Simion Bărnuțiu” din Sibiu unde predă drept constituțional și instituții politice, protecția drepturilor omului și drept internațional public. Deține un titlu de doctor în drept constitușional la Universitatea București și un master master în drept internațional la University of Nottingham din Marea Britanie.

S-a specializat la Nordborg, Copenhaga – Danemarca (1999); Central European University, Budapesta (1999-2007); Universitatea din Rennes I, Franta (2000); Institutul Elvetian de Drept Comparat, Lausanne, Elvetia (2001, 2006); Institutul International pentru Drepturile Omului, Strasbourg, Franta (2003); Academia de Drept European, Florenta (2004), Max Planck Institut for Public International law and Comparative Law (2012).

Iulia Motoc este judecător la CCR desemnat din partea Senatului la propunerea PDL. Motoc este profesor universitar la Universitatea București și a fost aleasă vicepreședinte al Comitetul Drepturilor Omului, Geneva pentru o perioadă de doi ani.

A fost membru al Subcomisiei pentru Promovarea și Protecția Drepturilor Omului (2000- 2007) și președinte ( 2000-2001), raportor special ONU pentru Republica Democratică Congo (2001-2004), reprezentant al României în Comitetul Consultativ pentru Protecția Minorităților Naționale (1998-2004, 2008-2012) și la Agenția Pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (2010-2012).

Iulia Motoc a fost profesor invitat la Universitățile din Miami (2001-2003), NYU University ( 2003-2004), Academia pentru Drepturile Omului, Institutul European, Florenta( 2007), Masterul European pentru Drepturilor Omului, Veneția (2008), Universitatea din Gent (2009).

Iulia Motoc și-a început cariera ca procuror stagiar la Giurgiu în 1989, iar după numai un an a promovat de la Giurgiu la București unde a devenit judecător la Judecătoria Sector 1.

VEZI AICI CV-UL INTEGRAL AL IULIEI MOTOC

Cum se numește un judecător la CEDO

Numele lui Motoc, al lui Guțan și al lui Streteanu vor ajunge la Comisia Juridică a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Această comisie va analiza propunerile și va decide judecătorul CEDO al României. Din comisia juridică a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei fac parte, din partea României, deputatul PSD Florin Iordache și senatorul PNL Tudor Chiuariu. În cele din urmă, judecătorul CEDO este votat de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, un organism politic.

Cele trei nume vor fi analizate și de o comisie de specialiști în practica CEDO. Această comisie emite un aviz consultativ. La solicitarea gândul, Andrew Drzemczewski, președintele Comisiei Juridice a Adunării Parlamentare a CE, a descris, în linii mari, care este portretul-robot al candidatului pentru funcția de judecător CEDO. Într-un document sintetic întocmit de Andrew Drzemczewski, se precizează că cel mai important rol în nominalizarea judecătorilor CEDO îl au statele membre care trebuie să aleagă candidații potriviți.

Astfel, în opinia reprezentului Comisiei Juridice, candidații propuși de statele membre – în cazul nostru, România – trebuie să aibă cele mai bune calificări și un prestigiu imaculat în țara de origine. Potrivit profilului, candidații trebuie să fie „juriști de cel mai înalt calibru”, cu un profil moral superior.

Recomandarea experților europeni este ca acești candidați să aibă între 40 și 60 de ani, să fie recunoscuți în țara de origine drept „juriști reputați și trebuie să aibă o carieră încunuantă de succese”. „Judecătorii CEDO trebuie să îndeplinească cele mai înalte standarde de moralitate și să fie juriști eminenți”, se precizează în documentul citat.

DĂ LIKE PAGINII GÂNDUL EXCLUSIV PENTRU JURNALISM DE CALITATE: REPORTAJE, ANCHETE, ANALIZE ȘI COMENTARII, NUMAI PE GÂNDUL EXCLUSIV