Poliția din New York a confiscat peste 250 de arme de foc, potrivit primarului Michael Bloomberg

Poliția din New York a confiscat peste 250 de arme ilegale și au inculpat 19 persoane pentru trafic de armament, a anunțat luni primarul orașului, Michael Bloomberg, citat de AFP.

Este vorba despre „cea mai mare confiscare de arme ilegale din istoria orașului”, realizată după o largă anchetă efectuată sub acoperire, a apreciat într-un comunicat primarul Michael Bloomberg, un opozant notoriu față de arme.

Operațiunea de confiscare a 254 de arme „a salvat vieți”, s-a felicitat edilul newyorkez, a cărui politică de control și percheziție corporală spontane a fost considerată recent ca fiind neconstituțională.

EXTERNE O destinație de vacanță preferată de români ia în calcul taxe de până la 50 de euro pentru turiștii de o zi

22:33

FLASH NEWS Radu Miruță nu își imaginează un guvern fără USR

22:08

„New York-ul este cel mai sigur dintre marile orașe ale țării”, a adăugat Bloomberg, care pledează pentru legi mai aspre cu privire la arme.

„Dar, în fiecare an, arme ilegale ajung în orașul nostru, venite din alte state ce nu au legi elementare care să împiedice ca aceste arme să cadă în mâini criminale”, a subliniat el.

Armele confiscate provin din state din sudul Statelor Unite, și anume North Carolina și South Carolina.

Permisele nu sunt necesare pentru a cumpăra puști în aceste state, iar South Carolina nu mai cere permise pentru pistoale.

Vânzările armelor de asalt nu mai sunt limitate în cele două state.

Din rândul celor 19 persoane inculpate, trei se află deja în detenție pentru alte motive. Celelalte persoane au fost arestate începând din 2 august, la New York, în
North Carolina și în South Carolina.

Bloomberg, care a făcut apel la decizia justiției din 12 august privind neconstituționalitatea legii sale, a declarat că unul dintre suspecții reținuți și-a exprimat la telefon teama de a nu fi percheziționat.

Perchezițiile corporale permit poliției să aresteze orice persoană susceptibilă de comiterea unei crime, dar opozanții acestora denunță faptul că sunt practicate cel mai adesea asupra hispanicilor și persoanelor de culoare.

Justiția a apreciat pe 12 august că ele încalcă drepturile constituționale ale minorităților.