Șeful CJ Cluj (PNL) le cere parlamentarilor clujeni să voteze împotriva proiectului Roșia Montană

Președintele Consiliului Județean Cluj, Horea Uioreanu (PNL), le cere parlamentarilor din județ să voteze împotriva proiectului minier de la Roșia Montană, având în vedere implicațiile pe care adoptarea proiectului le poate avea asupra patrimoniului și mediului, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Șeful CJ Cluj, Horea Uioreanu, arată, într-un comunicat de presă transmis luni, că, „având în vedere dezbaterea publică pe tema exploatării aurifere de la Roșia Montană și implicațiile pe care adoptarea proiectului de lege transmis de guvern le poate avea asupra patrimoniului și mediului”, solicită „imperativ tuturor parlamentarilor clujeni să voteze împotriva acestui proiect”.

„Solicitarea mea vine ca o urmare firească a demersurilor pe care le-am făcut, în calitate de președinte al Comisiei permanente comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru relația cu UNESCO, pentru introducerea zonei Roșia Montană pe Lista tentativă a Patrimoniului Mondial al UNESCO. Astfel, timp de cinci luni am discutat cu colegii din Comisie și, pe baza informărilor primite de la instituțiile specializate, care stabileau valoarea de patrimoniu a minelor de la Roșia Montană, în 16 februarie 2010 am decis să solicit ministrului Culturii și Patrimoniului Național de la acea vreme, Kelemen Hunor, să inițieze demersurile de introducere a zonei Roșia Montana pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO”, afirmă Uioreanu.

Șeful CJ Cluj consideră că salvarea, conservarea și punerea în valoare a sitului istoric de la Roșia Montană, unic în Europa, primează în fața oricăror „interese corporatiste”.

„Sunt convins că exploatarea unui altfel de «aur» al Munților Apuseni, potențialul turistic dat de unicitatea sitului minier de aici, poate fi o soluție viabilă la criza economică acută din zonă”, susține Horea Uioreanu.

El solicită ministrului Culturii și Patrimoniului Național să explice de ce, după preluarea funcției, „nu a dat curs solicitării Comisiei permanente comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru relația cu UNESCO, dat fiind faptul că Parlamentul are rolul de legislativ, iar o hotărâre parlamentară are putere de lege”.

„Sper că parlamentarii clujeni, indiferent de culoare politică, vor da curs acestui apel, la fel cum au făcut-o colegii din Comisia permanentă în urmă cu trei ani și jumătate. De asemenea, sunt convins că actualul ministru al Culturii va înțelege că valoarea de patrimoniu a minelor de la Roșia Montană depășește cu mult orice fel de redevență, mai ales având în vedere faptul că este vorba despre istoria mineritului în România, parte a istoriei poporului român”, conchide Horea Uioreanu.

Președintele Senatului, liderul PNL Crin Antonescu, a declarat, luni, că el consideră că proiectul exploatării de la Roșia Montană nu poate fi susținut și, în opinia sa, acesta ar trebui respins, el apreciind că sentimentul public contrar e mai important decât datele tehnice.

Antonescu a mai spus că un proiect atât de mare precum cel de la Roșia Montană ar trebui să fie susținut de inițiator, adică de Guvern, el amintind însă că premierul Ponta a spus că va vota împotriva legii, ca deputat.

Premierul Victor Ponta a declarat, recent, la Antena 3, răspunzând unei întrebări, că personal va vota, ca deputat, împotriva proiectului Roșia Montană, precizând însă că este important că toate argumentele pro și contra proiectului vor fi prezentate în cel mai transparent for, Parlamentul.

Proiectul de lege care reglementează exploatarea minereurilor din perimetrul Roșia Montană a fost aprobat de Guvern și transmis Parlamentului spre adoptare.

Exploatarea ar urma să înceapă în noiembrie 2016, după ce planul urbanistic zonal va fi aprobat până la sfârșitul acestui an, iar participația statului ar crește cu încă 5,69%, la 25% din acțiuni, dar condiționat de emiterea la timp a tuturor autorizațiilor, potrivit unui draft al Acordului între Guvern, Gabriel Resources și Roșia Montană Gold Corporation pentru începerea exploatării.

Investitorul va plăti Guvernului o redevență de 6% din valoarea producției, statul având opțiunea de a solicita companiei Roșia Montană Gold Corporation (RMGC) ca plata redevenței să se facă în natură, conform proiectului.

Conform draftului citat, participația statului va crește la 25% în două etape, ambele condiționate de îndeplinirea cumulativă de către autoritățile române a mai multor obligații.

În ceea ce privește beneficiile statului român, cele două părți estimează că proiectul Roșia Montană va genera pentru bugetul de stat și bugete locale venituri de aproximativ 2,3 miliarde dolari și un efect direct în economia României de aproximativ 2,9 miliarde dolari, la un preț de referință de 1.200 dolari/uncie (lingouri tezaurizabile), totalul beneficiilor economice directe ale proiectului pentru România fiind estimate la peste 5,2 miliarde dolari, în condițiile menținerii parametrilor relevanți ai legislației fiscale incidente din România, a prețului aurului, a costurilor aferente lucrărilor, serviciilor și produselor necesare exploatării miniere, precum și a prevederilor planului de afaceri al RMGC asumat public conform regulilor pieței de capital.

Societatea Roșia Montană Gold Corporation este controlată de compania canadiană Gabriel Resources, care deține 80,69% din acțiuni. În spatele Gabriel Resources sunt nume mari din business-ul mondial, precum miliardarii John Paulson, Beny Steinmetz și Thomas Kaplan.

Compania deține la Roșia Montană (județul Alba), prin concesionare în vederea exploatării, cel mai important zăcământ de aur din România, evaluat la aproximativ 300 de tone de aur și 1.600 de tone de argint.

Investiția Roșia Montană, blocată de mai mulți ani din cauza disputelor privind protecția mediului, a fost inclusă în Planul național de investiții și locuri de muncă lansat, în urmă cu o lună, de Guvern și prezentată ca proiect de „exploatare cu noi standarde de mediu” de unde statul estimează beneficii de 78% din ceea ce generează proiectul.

Gabriel Resources a transmis atunci că negociază cu Guvernul creșterea participației statului la Roșia Montană Gold Corporation de la 19,31% la maximum 25% și a redevenței plătite de la 4% la 6%.

Compania Gabriel Resources deține în prezent 80,69% din proiectul Roșia Montană, restul fiind în posesia statului prin compania Minvest.

Vasile Măgrădean, [email protected]