Mita în sistemul medical, cel mai relevant caz de corupție invocat de elevi, părinți și profesori

Elevii, părinții și profesorii recunosc deopotrivă că mita în sistemul medical este cel mai relevant caz de corupție pe care l-au trăit personal, aceasta surclasând următoarele două categorii invocate, respectiv mita în sistemul educațional și cea la polițiști, potrivit unui studiu Avangarde.

Cercetarea sociologică, considerată de inițiatori parte a strategiei naționale anticorupție, are ca obiect diagnoza fenomenului de corupție în educație, instruirea a peste 1.400 de persoane implicate în managementul instituțiilor din cadrul structurilor subordonate Ministerului Educației Naționale și din administrația publică locală cu atribuții în educație, realizarea unui portal de sesizare online a faptelor de corupție, realizarea de ghiduri de bune practici în prevenirea corupției și realizarea unei strategii anticorupție în educație.

Potrivit studiului, la întrebarea „Care sunt principalele trei lucruri care vă vin in minte când vă gândiți la corupție?”, pe primul loc se situează categoria definită ca „mită, șpagă, cadouri, atenții”, la care 19% dintre răspunsurile părinților și profesorilor și 17% dintre cele ale elevilor indică faptul că aceștia au recurs la astfel de acte pentru a obține ceva.

Pe locul al doilea se situează categoria „politică, politicieni, parlament, guvern”, care atinge un maxim în cazul profesorilor (15%), aceștia fiind urmați de elevi (11% dintre ei au invocat această categorie) și de părinți, cu 10%.

La întrebarea legată de cele mai relevante cazuri de corupție trăite personal de către respondenți, cele mai multe răspunsuri au indicat mita în sistemul medical, menționată ca primă opțiune atât de elevi (12%), cât și de părinți (25%) și profesori (22%).

Următoarele două categorii menționate se află la mare distanță de prima. Astfel, 4% dintre elevi, 3% dintre profesori și doar 1% dintre părinți au dat, ca prim răspuns, mita în sistemul educațional, ponderile fiind, de asemenea, foarte mici și în cazul categoriei mită la polițiști.

La capitolul diferenței dintre mica și marea corupție, cei mai mulți respondenți au identificat prima categorie cu sumele mici de bani și cu „atențiile” date în diferite instituții (spitale, școli, poliție, primărie).

În privința marii corupții, 40% dintre elevi și 11% la sută dintre părinți au asociat noțiunea cu politica, guvernul și parlamentul. În rândul părinților, marea corupție este asociată, în primul rând, cu „sume de bani mari, contracte ilegale valoroase” (33%), după care urmează „”politica, guvernul, parlamentul” (26%).

Repondenții au fost rugați apoi să enumere actele de corupție în funcție de gravitate. Astfel, a acorda o sumă de bani unui magistrat pentru clasarea/încetarea unui dosar penal a fost considerată de toate categoriile ca fiind cel mai grav act de corupție, notat cu 10 în cea mai mare măsură (48% de către elevi, 67% părinți, 75% profesori ). Următoarea situație, ca gravitate, este „a încasa mită pentru a trece cu vederea neregulile financiare, din funcția de controlor fiscal”( 44% elevi, 58% părinți, 64% profesori ).

Cel mai mic scor – la care notele de 10, reprezentând gravitatea maximă, au fost date de 17% dintre elevi, 22% dintre părinți și 23% dintre profesori – îl reprezintă situațiile în care au fost încasate sume de bani de la elevi, în schimbul orelor de meditație

În ceea ce privește răspândirea corupției în mediul educațional, 8% dintre părinți susțin că există corupție în foarte mare măsură, urmați de elevi (5%) și de profesori (4%).
Respondenții au spus, de asemenea, că nu ar depune reclamații dacă li s-ar cere șpagă, pentru că oricum nu ar fi nimeni pedepsit.

Studiul a urmărit și răspunsurile privind frecvența cheltuielilor adiționale în școli, din banii părinților. Astfel, legat de plăți suplimentare pentru reparații, 34% elevi susțin că acestea sunt efectuate semestrial, pe când profesorii susțin în cea mai mare măsură că aceste plăți nu sunt făcute niciodată.

Plățile suplimentare pentru fondul clasei sunt recunoscute în cea mai mare măsură de către elevi (42%), urmați de părinți (36%) și profesori (28%).

La categoria plății profesorilor pentru atenție specială acordată elevului, ponderea elevilor care admit că acestea sunt făcute lunar (8%) este egală cu cea a părinților, în timp ce profesorii susțin același lucru în proporție de doar 6%. În schimb, 80% dintre părinți susțin că aceste plăți nu au loc niciodată, urmați de profesori (77%) și apoi de elevi (76%).

În ceea ce privește răspunsul la întrebarea dacă refuzul de a face „plăți suplimentare” are un impact negativ asupra notelor elevului, 51% dintre profesori au răspuns „niciodată”, 34% dintre elevi au spus că doar câteodată, în timp ce 16% dintre părinți susțin că în majoritatea cazurilor, și tot părinții, în proporție de 5%, susțin că întotdeauna.

Cercetarea sociologică a fost realizată la comanda Universității „Titu Maiorescu” în cadrul proiectului „Prevenirea corupției în educație prin informare, formare și responsabilizare”, al cărui beneficiar este Ministerul Educației Naționale.

Datele au fost culese în perioada 23 iulie – 20august, folosind un eșantion de 1.560 de persoane(550 de elevi; 500 de părinți; 510 specialiști în domeniul educației din învățământul preuniversitar-profesori, directori, inspectori ISJ și personal al consiliilor de administrație din unități de învățământ). Eșantionul este reprezentativ pentru populația studiată, cu o eroare maximă tolerată de +/-2,48%, pentru un interval de încredere de 95%.