Cât de inteligenți sunt, de fapt, delfinii. O nouă teorie a oamenilor de știință

Unii oameni de știință susțin că ideea că unele animale au o inteligență egală sau chiar superioară cu cea a oamenilor sau cimpanzeilor nu este fondată și că multe dintre abilitățile lor, cum ar fi un limbaj complex, sunt fie identice cu ale altor animale, fie mituri urbane. Delfinii, considerați cele mai inteligente animale, ar putea fi de fapt la același nivel cu peștișorii de acvariu, puii sau chiar viermii.

Neuroetologul Paul Manger, de la Universitatea Witwatersrand, din Africa de Sud, spune că studiile privind delfinii sunt eronate: „Îi pune pe un piedestal pentru niciun motiv și am proiectat multe dintre dorințele noastre asupra lor. Ideea unui delfin excepțional de inteligent este un mit”.

TURISM Toate traseele turistice montane din Prahova au fost deschise. Avertismentul Salvamont pentru turiști

15:01

APĂRARE Miruță anunță semnarea contractului pentru primele sisteme antiaeriene SHORAD-VSHORAD. Ce include acordul-cadru în valoare de 2 miliarde de euro

14:56

În timp ce zoologii au observat că delfinii pot face distincția între conceptele de mult și puțin, sud-africanul arată că și viermii pot face asta.

Cercetătorul mai arată că dovezile că delfinii pot folosi unelte sunt insuficiente și se bazează doar pe faptul că niște delfini cu bot turtit din Australia au învățat să țină în bot bureți de mare, ca să le fie mai ușor să caute mâncare pe fundul oceanului.

Delfinii au fost învățați de oameni de știință să recunoască un limbaj cu 40 de semne, însă Manger arată că asta pot face și papagalii africani sau leii de mare din California.
Cea mai dezbătută trăsătură a inteligenței delfinului, fluieratul care este considerat un limbaj, ar fi de fapt la fel de avansată ca și bâzâitul cozilor de albină sau alte semnături acustice făcute de mamifere marine.

Justin Gregg, un cercetător american, încearcă și el să aducă lumină asupra cestui subiect. „Probabil că delfinii nu au propriul lor limbaj, la fel de complex ca cel al oamenilor. Multe alte specii, de la rechini la șobolani, au vieți la fel de excepționale și demne de studiat”, spune el.

Delfinii au un creier mai mare decât restul mamiferelor – 1,8 kilograme și 0,9% din greutatea corpului, ceea ce e similar cu un cimpanzeu. Dar cercetătorul sud-african sugerează că creierul unei balene este și mai mare, însă asta se datorează faptului că ajută mamiferul să nu intre în hipotermie în apele reci, astfel că masa creierului se datorează de fapt unor celulă al căror singur scop este să țină creierul cald.

De asemenea, structura creierului de delfin este relativ simplă, iar procesarea neurală a informației fie lipsește, fie este slab dezvoltată, mai spune cercetătorul.
Alți cercetători îl acuză însă pe sud-african că pierde din vedere imaginea de ansamblu a delfinului ca animal mai inteligent decât altele și că, prin comparații similare, și unii oameni ar părea că nu sunt chiar atât de inteligenți ca alte animale.

Ceilalți cercetăori spun că sunt doevzi covârșitoare ale inteligenței delfinilor, de la abilitatea de a coopera pentru a încercui bancurile de pești, până la capacitatea de a forma rețele pentru a lupta pentru putere sau pradă.

Ideea că delfinii au o inteligență superioară a devenit populară în anii ”50, când neurologul John Lilly a atașat electrozi de creierul unor delfini vii, pentru a stimula neuronii, și a observat că un delfin pe cale să fie omorât scotea sunete puternice, pe care omul de știință le-a interpretat drept încercări de a comunica chinurile prin care trecea animalul.

Lilly a ajuns să fie convins că delfinii au un limbaj similar cu al oamenilor. El a ajuns chiar să dea LSD delfinilor și să ia și el acest drog, pentru a stimula conversația cu delfinii.