HARTA RISCURILOR SEISMICE DIN EUROPA. Legătura dintre „fenomenul Izvoarele” și cutremurul de 5,5 grade din Vrancea

Cutremurul de 5,5 grade pe scara Richter produs în noaptea de sâmbătă spre duminică, în zona Vrancea, ar putea „liniști” activitatea seismică de la Izvoarele, zona din Galați în care au avut loc aproape 200 de cutremure în ultimele două săptămâni, susțin experții de la Institutul Național pentru Fizica Pământului (INFP).

Seismul resimțit și în Capitală readuce în discuție starea clădirilor vechi, în contextul în care doar 30 dintre cele peste 2.200 de imobile care prezintă un anumit grad de risc seismic au fost consolidate până la ora actuală. România figurează pe harta statelor cu cel mai mare risc seismic din Europa, alături de Italia, Turcia, Grecia și celelalte state balcanice, potrivit unei raport rezultat în timpul programului Share (Seismic Hazard Harmonization in Europe).

„În cazul unui cutremur mare, aș exclude zona Galați: Putem să ne așteptăm la un cutremur mare în Vrancea. Vrancea acum însă este foarte calmă, în compensație parcă”, a precizat Mircea Radulian, director INFP, la Știrile ProTV.

FINANCIAR Angajații companiei care dezvoltă Grand Theft Auto VI vor să-și creeze sindicat după concedierile în masă de anul trecut

01:58

RĂZBOI Netanyahu anunță staționarea permanentă a trupelor israeliene în sudul Libanului până când Hezbollah nu va mai reprezenta o amenințare pentru Israel

23:54

În timp ce seismologii caută să identifice cauzele cutremurelor, structuriștii și arhitecții caută să găsească soluții pentru a consolida clădirile ce riscă să cadă la cutremur.

Seismolog: Cutremurele de la izvoare au cauze naturale

Duminică, locuitorii din satul Izvoarele s-au întâlnit cu un expert al INFP pentru a discuta despre numărul neobișnuit de mare de cutremure din zonă – peste 200 în ultimele zile. Printre temerile exprimate de localnici ar fi aceea că seismele s-ar produce din cauza unei exploatări petroliere din regiune.

„Cazurile sunt naturale. Există un stres puternic în scoarță. Nu vă pot spune cu precizie momentul în care se vor opri aceste evenimente. Părerea mea este că ne aflăm pe panta coborâtoare a pantei seismice”, le-a explicat Adrian Grigore, seismolog INFP.

Sursă: INFP

Printre posibilele cauze luate în calcul se numără atât activitatea de exploatare din zonă, cât și o inundație care a avut loc mai demult. „În momentul în care se retrag (apele n.r.), apare o seismicitate indusă. Este o ipoteză pe care mergem în investigația noastră”, le-a spus Grigore localnicilor.

Expertul susține totodată că seismul din Vrancea ar putea să „descarce din energia seismică de la Izvoarele”.

În ultimele două săptămâni, în zona seismică Galați s-au produs 187 de evenimente seismice cu o magnitudine cuprinsă între 0,5 și 3,9 grade pe scara Richter. Cutremurul cu cea mai mare intensitate s-a produs duminica trecută, în jurul orei 18:00. Potrivit martorilor, acesta s-a resimțit până la Galați (17 km), respectiv Brăila (27 km).

Satul Izvoarele este situat într-o zonă mărginită la nord de falia Sf. Gheorghe și la sud de falia Peceneaga Camena.

190 de clădiri din Capitală riscă să cadă la cutremur

Doar 30 de clădiri din București au fost consolidate în urma expertizelor tehnice, reiese din datele Primăriei. Patru clădiri din București încadrate în clasa I de risc seismic au termen de finalizare a lucrărilor de consolidare anul acesta, iar o alta, anul 2014, după ce, în intervalul 2008-2011, au fost puse în siguranță alte șapte, potrivit Primăriei Capitalei.

„Sunt foarte multe clădiri care trebuie consolidate”, a declarat pentru gândul Mircea Ieremia, specialist care s-a ocupat de expertizarea structurii de rezistență a Teatrului Național București.

Ieremia a arătat că imobilele șubrede prezintă riscuri pentru toate construcțiile din vecinătate.

„Avem cazul Lizeanu, colț cu Ștefan cel Mare. Cum pământul e scump se face economie la teren. Nu au avut rost seismic (spațiu îngust de 10-12 cm între două clădiri menit să asigure oscilarea independentă a acestora în caz de cutremur sau să limiteze efectele unor eventuale coliziuni n.r.). Blocul de alături a vibrat atât de tare încât l-a izbit, a distrus blocul alăturat”, a explicat expertul.

Un număr de 190 de clădiri, construite în perioada 1870-1963 au fost încadrate, în urma expertizelor tehnice, în clasa I de risc seismic. Aceste clădiri, marcate cu „bulina roșie” prezintă pericol public și un risc ridicat de prăbușire în eventualitatea unui cutremur.

Cum sunt încadrate clădirile în clasele de risc seismic

Calculele pentru încadrarea în clasele de risc se fac pe baza datelor cutremurului din ’77 din Vrancea, a arătat Ieremia.

În clasa I de risc seismic sunt încadrate alte 184 de construcții, majoritatea expertizate în anii ’90. În clasa a doua de risc seismic sunt încadrate 301 clădiri. Aceste imobile pot suferi degradări structurale majore în cazul unui cutremur, însă prezintă un risc mai scăzut de a se prăbuși. Imobilele expertizate tehnic încadrate în clasa III de risc seismic sunt în număr de 78 și sunt acele clădiri care pot prezenta degradări, dar a căror siguranță structurală nu ar fi afectată semnificativ de un cutremur similar celui produs în 1977. În clasa IV de risc seismic se află șase clădiri.

În Capitală mai există clădiri încadrate în așa-numitele categorii de „urgențe”. Practic, în urma expertizelor s-a ajuns la concluzia că imobilele prezintă un oarecare grad de risc seismic, însă nu au fost încadrate într-o anumită clasă. În această situația se află 1.625 de clădiri construite înainte de cutremurul din 1977.

Aceste clădiri au fost expertizate înainte de 1996 când diferențierea se făcea în U1, U2 și U3. Printr-o modificare adusă legislației, cele trei tipuri de urgențe au fost transformate în clase de risc, însă nu toți proprietarii sau asociațiile de proprietari s-au adresat autorităților pentru a primi o nouă încadrare. Practic, între aceste 1.625 există posibilitatea să se afle și alte clădiri cu risc seismic I – pericol public.

Structurist: Clădirile vechi au fost construite după principii gravitaționale

Experții sunt de acord că problema tehnică a clădirilor cu risc seismic este cunoscută, însă consolidarea tehnică rămâne sub semnul întrebării.

„Starea clădirilor vechi nu e bună. Acestea au fost construite după principii gravitaționale. Ulterior a apărut ingineria seismică”, a explicat pentru gândul Dragoș Marcu, directorul companiei de inginerie geotehnică Popp&Asociații, companie care în portofoliu Bucharest North Gate, Piața Charles de Gaulle sau Bucharest Tower Center.

Marcu a atras atenția că în procesul de consolidare a unei clădiri pot apărea diverse probleme juridice, dar și financiare.

Șerban Sturdza, președintele Ordinului Arhitecților din România, este de părere că problema consolidărilor, deși recurentă, intră în atenția publică doar în preajma unor seisme.

„Nu neg pericolul cutremurelor și necesiatea consolidării clădirilor, însă discuțiile despre aceste nevoi apar întotdeauna în urma unui seism ca știre și preocupare de senzație, fără ca de fapt să se facă ceea ce este necesar după aceea”, a declarat Sturdza pentru gândul.

OAR: Lumea afacerilor imobiliare are alte scopuri decât siguranța populației

În opinia sa, interesele locatarilor cântăresc mai puțin decât cele ale constructorilor sau ale administrației.

„Lumea afacerilor imobiliare, dar evident și lumea construcțiilor, inclusiv administrația, din păcate au folosit bulina roșie și în alte scopuri decât siguranța populației, așa cum a fost intenția inițială. Casele cu bulină roșie, deseori poartă însemnul cu pricină pentru a putea fi demolate în urma unor expertize ca apoi terenul să fie utilizat”, a explicat arhitectul, atrăgând atenția că acest fapt se petrece chiar dacă în multe cazuri, măsurile de consolidare pot fi minimale.

În unele cazuri, consolidările pot duce la distrugerea arhitecturii clădirilor, a mai spus el. „Proiectele pentru consolidări sunt făcute de specialiști cu echipă descompletată (…) Este vorba de eliminarea arhitectului din echipe. Consecința directă este că, o dată cu consolidarea se produce automat și invariabil distrugerea arhitecturii”, a precizat Sturdza.

Schitu Măgureanu, nr. 19: Bulina roșie a rămas chiar și după finalizarea consolidării

Totodată, „proprietarii clădirilor sau apartamentelor la care se realizează lucrări de consolidare sunt victimele administrației care nu ține cont nici de nevoile proprietarilor, nici de logica intervenției pe clădire. Ei fac echipă cu constructorul și nu respectă nici termenele contractuale angajate la început și nici condițiile minime obligatorii pe care trebuie să le satisfacă în relația cu proprietarul, mă refer la termene de execuție inacceptabil de lungi în care proprietarii sunt obligați să renunțe la ocuparea spațiului”, a arătat președintele OAR.

Arhitectul a oferit un exemplu în acest sens și anume, cazul unui imobil situat pe strada Schitu Măgureanu, nr. 19.

„Bulina a rămas pe casă cu toate că soluția de consolidare a fost aplicată. În acest fel, asociația de locatari speriată și dezinformată e obligată să accepte un al doilea proiect așa-zis de consolidare care deterioarează arhiteactura clădirii și crește costurile în mod nejustificat. Proprietarii sunt perdanții, constructorul, eventual și administrația câștigă câte ceva”, adăugând că „problema intervențiilor și consolidării clădirilor este una serioasă, de interes național și aplicarea ei în condiții defectuoase repetând-o de nenumărate ori aduce prejudicii semnificative în economia țării. Din acest motiv, atât procedurile cât și controlul lucrărilor, dar și relația cu proprietarii ar trebui revizuită.