DNA: Ministrul Niță și directoratul Hidroelectrica nu au fost complici la fapte de corupție

Ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niță, și membri directoratului Hidroelectrica nu au știut faptele de corupție pe care le comiteau Ioan Mihăilă și Eugen Brădean, astfel că anchetatorii DNA au dispus neînceperea urmăririi penale față de aceștia pentru complicitate la luare și dare de mită

„Din ansamblul materialului probator administrat în prezenta cauză a rezultat fără putere de tăgadă inexistența unei conivențe infracționale între cei doi inculpați și numiții (………), ministru delegat pentru Energie în cadrul Guvernului României, Constantin Niță, deputat în Parlamentul României, (………), motiv pentru care se va dispune față de aceștia neînceperea urmăririi penale pentru complicitate la infracțiunea de luare de mită și complicitate la infracțiunea de dare de mită…întrucât faptele nu există”, se arată în rechizitoriul prin care fostul consilier al demnitarului și un fost director din Hidroelectrica au fost deferiți justiției, miercuri, pentru fapte de corupție.

La aceeași concluzie au ajuns anchetatorii în privința directoratului Hidroelectrica. „Pe fondul cercetărilor efectuate în prezentul dosar, au fost interceptate și înregistrate și convorbirile telefonice purtate de inculpații Mihăilă Ioan și Brădean Eugen cu numiții (………), membrii în Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica respectiv cu numiții Stănculescu Viorelian Mihai (președinte), Teleanu Mihai și Agliceru Ovidiu, membri ai directoratului Hidroelectrica însă, probatoriul administrat nu demonstrează că aceștia ar fi avut cunoștință în vreun fel de activitatea infracțională a celor doi inculpați, motiv pentru care se va dispune neînceperea urmăririi penale sub aspectul săvârșirii infracțiunii de luare de mită… întrucât fapta nu există”, se mai arată în documentul citat.

Eugen Brădean, director de trading la Hidroelectrica, și Ioan Mihăilă, fost membru în Consiliul de Supraveghere al companiei și fost consilier al ministrului Constantin Niță, au fost trimiși în judecată în dosarul de mită privind vânzarea de energie.

Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) i-au trimis în judecată, în stare de arest preventiv, pe Ioan Mihăilă pentru dare de mită și pe Eugen Bădean pentru complicitate la luare de mită și complicitate dare de mită, s-a arătat într-un comunicat de presă remis miercuri agenției MEDIAFAX.

Dosarul va fi judecat de magistrații Tribunalului București.

Procurorii arată, în rechizitoriul trimis instanței, că în luna octombrie, Ioan Mihăilă, în calitate de membru al Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica SA și consilier al ministrului delegat pentru Energie, Constantin Niță, a promis suma de 1.400.000 de euro unui alt membru din același consiliu (denunțător în cauză), pentru ca acesta din urmă, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, să voteze favorabil încheierea unui contract bilateral pentru o perioadă de patru ani, prin care Hidroelectrica să vândă o cantitate de 7.012.800 MWh energie electrică societății comerciale Energon Power & Gas SRL Cluj.

„Cantitatea respectivă de energie urma să fie vândută pentru suma de 1.157.112.000 lei (262.980.000euro), ceea ce ar fi reprezentat condiții defavorabile pentru societatea Hidroelectrica, respectiv un posibil prejudiciu de 175.000.000 lei în dauna societății Hidroelectrica”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanței.

Promisiunea de dare de mită a fost făcută cu ajutorul lui Eugen Brădean, membru în Directoratul Hidroelectrica SA și coordonator al Direcției de Marketing Furnizare din cadrul companiei.

„Suma promisă cu titlu de mită urma a fi disimulată sub aparența unui contract de comision care ar fi fost încheiat de către o firmă off-shore și firma achizitoare a energiei electrice”, au precizat procurorii.

Potrivit actului constitutiv al companiei Hidroelectrica, puterea de decizie este repartizată între Adunarea Generală a Acționarilor, Consiliul de Supraveghere și Directorat. Astfel, toate contractele de vânzare a energiei electrice peste cantitatea totală contractată de 500 Giga Watti Oră (Ghw) trebuie aprobate în Consiliul de Supraveghere, din care făcea parte și Ioan Mihăilă. Asemenea contracte sunt supuse anterior avizării Directoratului, din care făcea parte și Eugen Brădean, au mai arătat procurorii.

În 24 octombrie, la propunerea procurorilor, Tribunalul București a dispus arestarea preventivă pentru 29 de zile a lui Eugen Brădean și Ioan Mihăilă. Decizia a fost contestată de cei doi la Curtea de Apel București, care a decis definitiv menținerea măsurii preventive.

Procurorii au arătat, în referatul prin care au propus arestarea preventivă a celor doi, că Eugen Brădean l-a abordat pe holurile instituției pe Remus Vulpescu, căruia i-a spus că poate primi între 500.000 și un milion de euro de la niște „parteneri”, pentru a sprijini acordarea de contracte de vânzare a energiei electrice unei firme.

Procurorii au precizat că Brădean a menționat că este vorba de societatea Energon Power & Gas din Cluj și că ar mai exista alte trei-petru persoane ce urmează să primească bani, fără a dezvălui identitatea acestora și suma pentru fiecare.

În timpul discuției, Brădean, „pentru a întări seriozitatea ofertei făcute”, a acceptat remiterea către Vulpescu a unui avans de 20 la sută, respectiv aproximativ 200.000 de euro, fiind dispus să negocieze cu cei care ofereau această sumă un avans mai consistent de 35 la sută.

Directoratul Hidroelectrica a respins propunerea unui membru privind participarea companiei cu o ofertă pe bursa OPCOM pentru vânzarea de energie în valoare de aproape 263 milioane de euro, la cererea firmei Energon Power&Gas, considerând că încheierea contractului ar produce pierderi semnificative.

„În data de 22 octombrie 2013, directoratul Hidroelectrica, la solicitarea unuia dintre cei cinci membri, a luat în discuție propunerea cu privire la avizarea participării Hidroelectrica cu o ofertă de vânzare, la cererea de cumpărare inițiată pe bursa de energie OPCOM-PCCB de către Energon Power&Gas (ENG ON 003) pentru cantitatea de energie de 7.012.800 MWh, cu livrare în perioada 2014-2017, la prețul de 165 RON/MWh (inclusiv TG)”, arăta Hidrolectrica, într-un comunicat de presă.

Directoratul a respins propunerea cu trei voturi „împotrivă”, o abținere și un vot „pentru”, fiind astfel consemnată o majoritate care a considerat că un asemenea contract nu poate fi incheiat, pentru ca ar genera pierderi semnificative pentru companie.

Comunicatul Hidroelctrica nu a menționat votul dat de fiecare membru al directoratului. Din directoratul Hidroelectrica fac parte Mihail Stănculescu, Aurel Cocoș, Eugen Brădean, Mihai Teleanu și Ovidiu Agliceru.

„Acest gen de contracte au generat în trecut pierderi importante pentru Hidroelectrica, fiind una dintre cauzele care au condus in anul 2012 la aparitia stării de insolvență. Având în vedere faptul că Hidroelectrica are o conducere în sistem dualist, Directorat și Consiliu de Supraveghere, propunerea unui singur membru al Directoratului nu reprezintă punctul de vedere al companiei. Astfel de inițiative individuale sunt dezavuate și sunt considerate inacceptabile, în raport cu prevederile Planului de reorganizare aprobat la ieșirea din insolvență și cu obiectivele stabilite de către actuala conducere a companiei”, se mai arată în comunicat.

Consiliul de Supraveghere al Hidrolectrica este format din Remus Borza, Ioan Mihăilă, Remus Vulpescu, Mihai Groșan, Oana Truță, Elena Popescu și Gabriela Sandu.

Ioan Mihăilă, consilierul ministrului Niță și membru în Consiliul de Supraveghere al Hidrolectrica, a fost eliberat din funcții, iar Departamentul pentru Energie propune demiterea lui Eugen Brădean din directoratul Hidroelectrica.

Ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niță, a afirmat, la 1 noiembrie, că respinge „orice acuzație, afirmație, asociere” privind implicarea sa în scandalul șpăgii de la Hidroelectrica, el menționând că a atenționat conducerea companiei asupra consecințelor penale ale unui contract cu preț fix.