Negrițoiu, ING: O nouă bancă românească ar putea apărea pe piață, „se clocește ceva”

Sistemul bancar s-ar putea îmbogăți cu „o bancă românească sau chiar „o bancă de dezvoltare”, potrivit președintelui ING Bank, Mișu Negrițoiu, care spune că „se clocește ceva” și apreciază că este inutil să fie irosite resurse în acest fel având în vedere evoluția băncilor apărute după anul 1990.

„Am auzit voci că «hai să facem o bancă românească» și văd ca se clocește ceva sau «să facem chiar o bancă de dezvoltare». Nu cred că este o situație mai neinspirată de a irosi resurse pentru o instituție care, mă rog, să ne uităm la câteva bănci românești care au apărut prin anii 90 și acum probabil sunt tot pe acolo, deci este absolut inutil”, a afirmat Negrițoiu la Romania Financial Forum organizat de MEDIAFAX la BNR.

O altă problemă pe care a ridicat-o președintele ING Bank este temerea unor persoane publice, exprimată în cadru privat, față de riscul pe care îl reprezintă băncile străine pentru România dacă acestea s-ar retrage de pe piața românească.

FLASH NEWS Ce interdicții i-a impus judecătorul lui Viorel Pașca, patronul „azilului groazei” din Bihor. Copiii acestuia nu au voie să comunice între ei

00:10

REACȚIE Rogobete intervine în scandalul Pfizer. Ce a făcut în calitate de ministru al Sănătății

23:09

„Nu este niciun fel de problemă, pentru că serviciile bancare sunt de asemenea ținută și mersul pieței este așa de interesant încât băncile se cam bat așa aiurea pe aceleași segmente de clienți. La nivelul pieței nu dispare nimic și nu este niciun pericol”, a întărit Negrițoiu.

La rândul său, viceguvernatorul BNR Bogdan Olteanu a atras atenția că trebuie definiți bine termenii, ce înseamnă bancă românească.

„Trebuie să fim foarte atenți cum ne definim termenii. Ce înseamnă bancă românească? Cetățenia, naționalitatea acționarilor? De multe ori în percepția publică, da! Vă anunț atunci că avem o bancă extrem de românească, UniCredit Țiriac Bank are 45% acționariat românesc, alături de Banca Transilvania, care are un acționariat românesc foarte prezent. Dar este acesta un criteriu? Până la urmă sunt unele bănci cu acțiuni cotate la bursă, cu acțiuni negociabile, transferabile, astăzi sunt la un cetățean cu un anumit pașaport, mâine la un altul, ne schimbam percepția asupra lor sau își schimba managementul modul de acțiune în funcție de modul cum anumite acțiuni au fost transferate pe piața liberă?”, a comentat Olteanu.

El a arătat că dacă se face referire la autoritatea care reglementează băncile respective, cele mai multe instituții de credit din România sunt bănci românești din această perspectivă, sunt societăți comerciale înregistrate în România, supuse legii și unei supravegheri românești.

„Elementul principal, care ține de autoritatea de reglementare și supraveghere, este valabil anul acesta și va fi și anul viitor, pe urmă mai vedem în funcție de procesul de construire a uniunii bancare, e posibil ca peste câțiva ani de acum înainte să nu mai putem vorbi de bănci românești, franțuzești, germane, austriece, să vorbim de bănci europene”, a spus viceguvernatorul BNR.

Olteanu a menționat că, în cele mai multe cazuri, băncile care acționează în România sunt bănci europene și că, așa cum românii își doresc de multe ori să nu mai existe distincții între națiile Europei, mai ales în ce-i privește, ar fi bine să nu mai existe nici în ce-i privește pe „cei interesați, curajoși, deschiși, antreprenori să vină să facă afaceri în România”.

„Dacă este un interes public să dezvoltăm spiritul antreprenorial românesc, da, este un interes public să dezvoltăm capitalul românesc, vedem prin ce mijloace. Am unele rețineri că, cel puțin pe termen scurt, dezvoltarea capitalului românesc s-ar face cel mai bine prin investiții în sectorul bancar, știu câteva sectoare cu rate of return ceva mai bune decât sectorul bancar, dar cred că aceste două opțiuni de dezvoltare a capitalismului în România n-au legătură în niciun fel cu o discriminare națională etnică sau de ordin de reglementare sau supraveghere asupra sistemului bancar. Mie mi se pare că băncile din România nu acționează pe criterii naționale sau etnice și trebuie să le respectăm prin competența și capacitățile celor care le conduc și prin riscurile pe care ei și le asumă mai curând decât printr-o etichetă absolut artificială și foarte greu de calificat. Știm cu adevărat cine sunt acționarii unei bănci înregistrate în Olanda sau în Italia?!”, a mai spus Olteanu.