Miniștrii de externe reuniți la NATO au decis să meargă joi în Ucraina „pentru a transmite un mesaj”. Corlățean: E vorba de simbolistica momentului

România a fost unul dintre principalii susținători ai adoptării unei declarații comune la nivelul celor 28 de aliați NATO, în cadrul ministerialei de la Bruxelles, a declarat miercuri ministrul de Externe Titus Corlățean, în cadrul unei întâlniri cu jurnaliștii. Pentru a întări mesajul politic transmis Kievului de Alianța Nord-Atlantică, miniștrii au decis să meargă cu toții în Ucraina, la ministeriala OSCE sub președinția statului condus de Viktor Ianukovici.

„Este important să fim prezenți la un anumit nivel și să transmitem coordonat un anumit tip de mesaj. În general, la OSCE, este o prezență mai mult la nivel de secretari de stat”, a precizat ministrul român, adăugând că, în conformitate cu „simbolistica momentului”, va exista „o bună reprezentare politică” la ministeriala OSCE, urmând să participe inclusiv miniștrii german și polonez de externe, care inițial nu intenționau să meargă la Kiev.

FLASH NEWSMarco Rubio anunță că nu mai este nevoie de o intervenție militară în Iran deoarece sancțiunile economice și blocada SUA și-au spus cuvântul: „Vor ajunge ca o țară din lumea a treia”

23:44

ULTIMA ORĂDan Dungaciu, reacție ironică după atacurile în rafală ale președintelui la adresa AUR: „Mulțumim, Nicușor Dan! Nu te opri!”

23:27

„În ultimele zile, pe baza evaluărilor interne – dimineața, prânz și seara – și în baza consultărilor și a coordonărilor pe care le-am avut ieri și azi de dimineață, am decis de comun acord să transmitem nu doar un mesaj politic foarte important, care a fost transmis ieri, prin declarația ministerială privind evoluția din Ucraina (detalii AICI, n.red.), dar să fim prezenți la ministeriala OSCE la nivel ministerial”, a declarat Corlățean.

„În consecință, voi participa la ministeriala OSCE organizată la Kiev, este un bun prilej de a transmite un mesaj coordonat din partea partenerilor europeni – inclusiv România – privind necesitatea ca Ucraina, care asigură și președinția în exercițiu a OSCE, să respecte principiile și valorile democratice de tip european la care s-a angajat, ca autoritățile ucrainene să se abțină de la folosirea excesivă a forței în relația cu protestatarii, care au dreptul liber de a se exprima în stradă; să îndemnăm la un dialog între guvern și opoziție”, a mai spus liderul MAE. 

„Înțelepciunea politică de a păstra ușile deschise cu Ucraina”

Un alt imperativ în acest moment este ca aliații NATO, dar și ceilalți parteneri europeni să aibă „înțelepciunea politică de a păstra canale de comunicare și ușile deschise” pentru o posibilă semnare a acordului de asociere a Ucrainei la UE.

„În mod evident, am informat acasă structurile politice de conducere ale statului român pentru a avea o înțelegere comună a acestor evoluții”, a punctat, zâmbind, Corlățean.

Referitor la declarația comună adoptată marți seară de miniștrii de Externe ai NATO, Titus Corlățean o caracterizează drept „un gest politic important”, al cărui promotor a fost și țara noastră. „România și eu personal am fost printre principalii susținători ai adoptării acestei declarații, dată fiind importanța pe care o acordăm stabilității și securității în regiunea noastră”, le-a spus Corlățean jurnaliștilor români prezenți la NATO.

Declarația adoptată în marja ministerialei NATO condamnă reprimarea violentă a protestatarilor pașnici din Ucraina și face apel la calm și dialog între toate părțile implicate. „Cerem Ucrainei, în calitate de președintă a OSCE, să respecte în totalitate angajamentele internaționale și să respecte drepturile la liberă exprimare. Îndemnăm guvernul să ia parte la un dialog și să demareze un proces de reformă”, se arată în textul declarației comune adoptate în marja reuniunii miniștrilor de externe ai NATO.

„O Ucraină suverană, independentă și stabilă, care respectă democrația și statul de drept, este esențială pentru securitatea euro-atlantică. Ucraina rămâne un partener important al NATO”, au mai subliniat miniștrii de externe, la Bruxelles.

(Corespondență din Bruxelles de Alina Matiș)