Comisia Europeană: Acordurile bilaterale pentru construcția South Stream încalcă legislația Uniunii Europene. Trebuie renegociate de la zero

Acordurile bilaterale pentru construcția gazoductului South Stream, încheiate între Rusia, Bulgaria, Serbia, Ungaria, Grecia, Slovenia, Croația și Austria, încalcă legislația UE și trebuie renegociate de la zero, potrivit Comisiei Europene, relatează EuroActiv.com.

„Comisia a analizat acordurile interguvernamentale și a ajuns la concluzia că niciunul dintre aceste acorduri nu respectă legislația Uniunii Europene”, a declarat miercuri, în Parlamentul European, Klaus Borchert, director pentru piețele energiei la Comisia Europeană.

Borchert a arătat că trebuie să se spună acestor state că au obligația, fie în cadrul tratatelor UE, fie al tratatului Comunității pentru Energie, să ceară renegocierea cu Rusia, astfel încât acordurile interguvernamentale să fie conforme cu legislația Uniunii Europene.

FLASH NEWS Fost ministru PSD propune o comisie de anchetă care să verifice finanțarea sindrofiei de lux a USR-iștilor, la Paris. „Să fie transparență totală”

00:16

FLASH NEWS Chirurg și fost manager al spitalului din Craiova, condamnat la doi ani și jumătate de închisoare după o intervenție care a cauzat moartea pacientului

23:45

Anunțul făcut de Borchert are loc într-o perioadă de sensibilitate crescută în relațiile UE-Rusia. Săptămâna trecută, liderii europeni au fost luați prin surprindere de decizia președintelui ucrainean Viktor Ianukovici de a respinge semnarea unui parteneriat care ar fi întărit relațiile dintre fosta republică sovietică și UE.

În schimb, Ianukovici a semnalat că Ucraina se va apropia de Rusia, provocând proteste ample pro-europene.

La evenimentul din Parlamentul European la care a vorbit Borchert au participat oficiali de rang înalt, între care adjunctul ministrului rus pentru Energie Anatoli Iankovski, directorul general al Gazprom pentru exporturi Alexander Medvedev, și ministrul sârb al Energiei, Zorana Mihajlovic.

Borchert a explicat că dacă aceste negocieri nu vor fi încheiate cu succes, atunci aceste țări vor fi nevoite să denunțe acordurile cu Rusia.

El a explicat că Gunther Oettinger, comisarul UE pentru Energie, tocmai a trimis o scrisoare ministrului rus al Energiei, Alexander Novak, în care i-a explicat situația, cerându-i să analizeze „pozitiv” posibilitatea renegocierii acordurilor cu țările respective.

Țările semnatare a acordurilor pentru South Stream sunt Bulgaria, Ungaria, Grecia, Slovenia, Croația și Austria, state membre UE, precum și Serbia, membră a Comunității Energiei, un acord internațional susținut de UE care include țări foste comuniste din Europa de Est.

„Ce pot spune este că acordurile interguvernamentale nu vor forma baza construcției sau operării South Stream. Pentru că dacă statele membre sau statele implicate nu renegociază, atunci Comisia are mijloace prin care să le oblige să o facă. Iar South Stream nu poate opera conform acestor acorduri”, a insistat Borchert.

Oficialul Comisiei a menționat cel puțin trei probleme majore din acordurile interguvernamentale.

Prima problemă este legislația UE care prevede separarea activităților de producție de cele de transport al energiei, astfel încât Gazprom, producător și furnizor de gaze, nu poate să dețină simultan capacitate de producție și rețeaua de distribuție.

În al doilea rând, trebuie asigurat un acces nediscriminatoriu al unor terți la conductă, astfel încât Gazprom să nu aibă dreptul exclusiv al livrărilor.

În al treilea rând trebuie modificată structura tarifelor, a arătat oficialul european.

„Este posibil ca proiectul de construcție a South Stream și de operare a acestuia să respecte aceste reguli. Nu știu, nu știu încă”, a repetat Borchert.

El a avertizat că chiar dacă negocierile vor avea succes, adaptarea South Stream la cerințele UE va dura.

„Nu luni, poate doi ani, înainte să ajungem acolo”, a spus Borchert.

Oficialul CE a arătat însă că nu sunt excluse excepțiile de la obligațiile de separare a producției de energie de distribuție. O astfel de oportunitate va apărea doar atunci când capacitățile de gaze vor începe să fie alocate diferitelor segmente ale conductei, a explicat el, adăugând că un astfel de moment poate apărea doar într-un viitor îndepărtat.

„Nu va fi o sarcină ușoară. Este nevoie de multă înțelegere reciprocă, poate de unele idei noi, care nu sunt încă discutate. Dar trebuie să spun cu toată deschiderea și franchețea că South Stream nu va opera pe teritoriul UE dacă nu respectă legislația în domeniul energiei”, a subliniat Borchert.

Întrebat de EurActiv când a anunțat Comisia statele implicate, Borchert a explicat că au avut loc mai multe etape.

Astfel, executivul UE le-a cerut să trimită la Bruxelles acordurile interguvernamentale, care au fost analizate de serviciile subordonate comisarului Oettinger. Pe 18 octombrie a avut loc o reuniune la care a fost invitat și un reprezentant al Gazprom, iar țările semnatare cunosc de atunci situația.

„Sunt pe deplin informați despre ceea ce am spus astăzi”, a dat asigurări Borchert.

Anunțul Comisiei va pune într-o situație dificilă cel puțin două state care ar urma să fie tranzitate de South Stream.

Astfel, Bulgaria, care s-a alăturat South Stream în aprilie 2012, a organizat o ceremonie pentru South Stream pe 4 noiembrie, în satul Rasovo din apropierea graniței cu Serbia.

Serbia a făcut același lucru pe 24 noiembrie, în satul Sajkaz, din Vojvodina. Ambele țări ar fi știut, potrivit unor informații, că promovează un proiect ale cărui acorduri nu respectă legislația UE.

Întrebat despre programul renegocierii acordurilor, oficialul Comisiei a spus că primul pas este ca țările UE implicate să ceară redeschiderea acordurilor cu Rusia.

Borchert a arătat că Executivul UE speră ca autoritățile de la Moscova să privească la acest lucru pozitiv.

Rusia nu pare să aibă însă intenția să facă acest lucru. Vorbind la evenimentul din Parlamentul European, directorul Gazprom pentru exporturi Alexander Medvedev a subliniat că „nimic poate împiedica construcția South Stream”.

Potrivit lui Borchert, Comisia nu poate accepta ca o conductă să fie construită, iar apoi să i se ceară o soluție pentru operarea acesteia.

Adjunctul ministrului rus pentru Energie, Anatoli Iankovski, a spus că Rusia nu acceptă ca regulile UE să fie aplicate unor proiecte transfrontaliere cum ar fi conductele, care nu se află doar pe teritoriul Uniunii Europene.

El a adăugat că legislația UE nu poate prevala în relațiile UE-Rusia, care sunt guvernate numai de legislația internațională. Cu alte cuvinte, acordurile interguvernamentale încheiate de Rusia pentru South Stream prevalează altor norme legale, a arătat Iankovski.

Gazoductul South Stream va livra gaze naturale rusești către Austria, tranzitând Marea Neagră, Bulgaria, Serbia și Ungaria.

Proiectul este dezvoltat de Gazprom și grupul italian Eni. Italia este unul dintre principalii clienți ai gazelor rusești, importând anul trecut de la Gazprom 15,1 miliarde metri cubi de gaze, ușor peste consumul anual al României.

Pentru Gazprom, proiectul South Stream are rolul de a diversifica rutele de export către Europa. În prezent, cea mai mare parte din gazul rusesc vândut în Europa trece prin Ucraina. Disputele dintre Kiev și Moscova privind prețul gazelor și tarifele de transport au afectat de mai multe ori livrările de gaze către Europa, cel mai recent la începutul anului 2009.

Acționarii South Stream sunt Gazprom (50%), Eni (20%), Wintershall Holding din Germania și EDF din Franța (15% fiecare).

Gazoductul va avea o capacitate de 63 miliarde metri cubi pe an și ar urma să intre în exploatare în 2015.