Murariu (Antipa): Nu știu de niciun proiect prin care Muzeul Antipa să treacă la Ministerul Mediului

Dumitru Murariu, directorul general al Muzeului Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, a declarat pentru MEDIAFAX că nu știe de existența unui proiect de Hotărâre de Guvern care ar face ca muzeul pe care îl conduce să treacă în subordinea Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice.

Potrivit unei scrisori deschise adresate, marți, de directorul Muzeului Țăranului Român din Capitală, Virgil Nițulescu, premierului Victor Ponta, există un proiect de Hotărâre de Guvern care ar face ca Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” să treacă în subordinea Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice și imobilul care adăpostește Muzeul Național al Țăranului Român, în administrarea Muzeului Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”.

Întrebat dacă știe de existența acestui proiect de Hotărâre de Guvern, directorul general al Muzeului Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, Dumitru Murariu, a declarat pentru MEDIAFAX că nu știe de existența acestei inițiative, însă au existat discuții cu reprezentanții Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice, care au spus că i-ar putea ajuta să extindă spațiul Muzeului Antipa, astfel încât actuala clădire care are fațada pe Șoseaua Kiseleff să poată fi extinsă și spre Bulevardul Ion Mihalache, pentru că instuituția „moare din lipsă de spațiu”.

REACȚIE Vicepreședintele ANCOM ironizează show-ul de „adio” al lui Fritz: „Mai tare era dacă era primar în China”

14:02

MILITAR Sfârșitul unei ere: SUA își retrag trupele din Irak după 23 de ani de operațiuni militare, dar pericolele persistă

13:57

În ceea ce privește trecerea imobilului care adăpostește Muzeul Național al Țăranului Român în administrarea Muzeului Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, Dumitru Murariu a spus că nu s-a pus niciodată această problemă în discuție, acea clădire fiind nepotrivită pentru profilul Muzeului Antipa.

„Niciodată nu s-a luat în discuție această idee”, a declarat pentru MEDIAFAX Dumitru Murariu.

De asemenea, Dumitru Murariu a precizat că toate marile muzee ale lumii s-au extins de-a lungul timpului, de aceea este necesar ca și Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” să aibă cât mai mult spațiu pentru a funcționa în mod corespunzător.

Potrivit acestui proiect de Hotărâre de Guvern, Muzeul Țăranului ar urma să fie comasat cu Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”, pierzându-și personalitatea juridică, iar toate bunurile culturale care sunt adăpostite în clădire și expoziția permanentă ar urma să fie găzduite în imobilul muzeului în aer liber din Parcul Herăstrău.

Președintele Traian Băsescu i-a cerut, marți, noului ministru al Culturii, Gigel Știrbu, să nu comaseze Muzeul Satului cu Muzeul Țăranului Român, premierul Victor Ponta replicând: „Comasați-le!”.

După ce a depus jurământul de învestitură în funcția de ministru, Gigel Știrbu s-a îndreptat spre președintele Băsescu. Înainte de a da mâna cu noul ministru, președintele i-a spus acestuia să nu comaseze Muzeul Satului cu Muzeul Țăranului Român. „Comasați-le!”, a fost replica lui Victor Ponta către noul ministru al Culturii.

Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” din București a fost redeschis în septembrie 2011, după ce fusese închis pentru renovare și modernizarea expoziției permanente în ianuarie 2009.

Clădirea care adăpostește Muzeul Antipa a fost consolidată și restaurată, între 1996 și 2005, iar expoziția, refăcută, în 2000. Lucrările de modernizare a expoziției permanente a Muzeului Antipa au început în februarie 2009, instituția fiind închisă pentru public. Instituția urma să fie redeschisă în mai 2010, însă finalizarea lucrărilor a fost întârziată din mai multe cauze, precum întârzierea tranșelor de fonduri de la Ministerul Culturii și a unor comenzi din străinătate, au precizat pentru MEDIAFAX reprezentanții Muzeului Antipa. Valoarea lucrărilor de modernizare a fost de 13 milioane de euro (10,9 milioane de euro fără TVA), fiind acoperită în cea mai mare parte de la bugetul de stat, prin Ministerul Culturii și Patrimoniului Național, dar și prin fonduri structurale (600.000 de euro).

Inaugurarea oficială a Muzeului „Grigore Antipa” în actualul sediu a avut loc în prezența Regelui Carol I, a Prințului Ferdinand și a Prințesei Maria, pe 24 mai 1908. Cu această ocazie au fost deschise pentru vizitare 16 săli, dintre care una cuprindea patru diorame biogeografice, create de Grigore Antipa, printre primele realizate în lume și care, datorită calității lor, au servit drept model pentru multe alte muzee din țară și străinătate. Dioramele din muzeele de științele naturii sunt prezentări expoziționale, ecologice și biogeografice, în care speciile de plante și animale sunt montate pe substraturi și în decoruri care imită mediul lor natural de viață.

Actualul patrimoniu al muzeului este format din colecții zoologice, de minerale și roci, paleontologice și etnografice. În urma colectărilor realizate de specialiști din țară și străinătate, a donațiilor și achizițiilor, colecțiile muzeului au sporit permanent, astfel că, în prezent, ele cuprind peste 2 milioane de piese, dintre care 2.000 sunt expuse.

Directorul Muzeului „Grigore Antipa” este Dumitru Murariu.

Muzeul Țăranului Român din Capitală a fost înființat în anul 1906, în baza unui Decret Regal semnat de Regele Carol I, sub denumirea de Muzeul de Etnografie, de Artă Națională, Artă Decorativă și Artă Industrială, potrivit site-ului instituției. Mihail Vlădescu, ministrul Cultelor din acea vreme, l-a numit pe Alexandru Tzigara-Samurcaș director al acestui muzeu, care a funcționat pe locul fostei monetării a statului până în 1912, când se pune piatra de temelie a ceea ce avea să devină clădirea „neoromânească” a Muzeului de la Șosea – cum îl vor alinta multă vreme bucureștenii.

Cel desemnat pentru întocmirea proiectului și conducerea lucrărilor a fost arhitectul Nicolae Ghica-Budești, strălucit reprezentant al școlii autohtone de arhitectură care, potrivit opțiunii muzeologice a etnografului și directorului Alexandru Tzigara-Samurcaș, trebuia să înalțe „un palat al artei pământene”, dispus sub forma incintelor de tip monastic.

După 29 de ani, la capătul unor nesfârșite întreruperi, va fi finalizat, în 1941, luând înfățișarea actualului monument de arhitectură, sediul Muzeului Țăranului Român.

Pe 15 februarie 1990, ministrul Culturii de atunci, Andrei Pleșu, face un nou act întemeietor, numindu-l pe pictorul Horia Bernea director al nou (re)înființatului Muzeu al Țăranului Român.

În anul 1996, muzeul a primit trofeul EMYA – European Museum of the Year Award.

Din mai 2010, Muzeul Țăranului Român este condus de Virgil Nițulescu, președintele Comitetului Național Român al Consiliului Internațional al Muzeelor (ICOM).

Pe de altă parte, în primăvara anului 1936, a luat ființă Muzeul Satului Românesc, creație a Școlii Sociologice Române, înființată și condusă de profesorul Dimitrie Gusti. Acesta a fost al doilea muzeu în aer liber din țară, după secția în aer liber din Parcul Hoia a Muzeului Etnografic al Transilvaniei, din Cluj-Napoca, înființată în 1929 de către Romulus Vuia. În anii ’30, în Europa existau doar două muzee în aer liber – Muzeul Skansen, din Stockholm (Suedia, 1891), și Muzeul Bigdo, din Lillehamer (Norvegia).

La deschiderea sa, Muzeul Satului din București avea o suprafață de 5 hectare și cuprindea 30 de case țărănești, caracteristice diferitelor zone din țară. În anul 1977, el a primit denumirea de Muzeul Satului și de Artă Populară, prin contopirea cu Muzeul de Artă Populară, iar în luna martie a anului 1990, a fost divizat în Muzeul Satului și Muzeul Țăranului Român.

În prezent, Muzeul Satului cuprinde peste 80 de gospodării, monumente sau instalații, precum și colecții de: costume populare (13.258 de obiecte), obiecte textile de ordin practic, utilitar (7.576), scoarțe (2.019 de obiecte), obiecte religioase (în număr de 1.530), ceramică (8.565 de obiecte), obiecte din lemn (5.817), precum și 93.000 de fotografii documentare alb-negru și color.

Directorul Muzeului Satului „Dimitrie Gusti” este Paulina Popoiu.