Băncile elvețiene au o armată de consilieri pentru un program de amnistiere fiscală în SUA

Băncile elvețiene lucrează cu o armată de auditori, avocați și angajați proprii pentru a decide până la 31 decembrie dacă să intre într-un program de amnistiere fiscală în SUA, destinat instituțiilor financiare care au ajutat clienții americani să evite plata impozitelor, relatează Bloomberg.

Instituțiile bancare din Elveția, cel mai mare centru financiar transfrontalier, cu active de 2.200 de miliarde de dolari, analizează conturile clienților, înainte de a intra în programul care este cel mai mare asalt american împotriva evaziunii fiscale offshore din ultimii cinci ani.

„Cea mai grea muncă este să treci prin sisteme complexe și să obții date corecte. Este foarte costisitor și implică avocați, contabili de investigație și angajați bancari. În cazul băncilor mari este nevoie de 20-30-40 de oameni, pentru patru-cinci luni”, a declarat David Fidan, partener la divizia de servicii de investigații a Deloitte în Elveția.

ADVERTORIAL Cum colaborează primăria cu specialiștii în cadastru în timpul lucrărilor

13:06

ULTIMA ORĂ Alfred Bulai a fost trimis în judecată pentru agresiune sexuală în formă continuată

12:54

Băncile care au motive să creadă că au încălcat legislația fiscală pot solicita Departamentului american de Justiție să nu le pună sub acuzare. În schimb, băncile trebuie să dezvăluie cum au ajutat americanii să ascundă active, să predea date privind conturile nedeclarate și să plătească penalizări.

Instituțiile financiare care nu vor participa la program vor putea fi supuse unor investigații penale, așa cum este deja cazul unor 14 bănci, între care Credit Suisse Group și HSBC Holdings.

Guvernul elvețian a anunțat în luna august că încurajează băncile să se înscrie în programul american de amnistie fiscală.

Asociația Bancherilor Elvețieni (SBA) a criticat însă costurile implicate de acest program, ca și întrebările de tipul cine se califică drept client american și ce active se consideră neimpozitate.

„Este nevoie ca băncile să facă o analiză profundă a clienților și a istoricului relațiilor cu aceștia. Acest lucru este foarte costisitor, iată de ce programul este la limita tolerabilității pentru bănci. Este cu adevărat un program dureros”, a spus Sindy Schmiegel, purtător de cuvânt al SBA.

Cel puțin 32 de bănci au anunțat că vor participa la program, între care 19 bănci cantonale, care de regulă sunt deținute de guvernele regionale. Între aceste se află Edmond de Rothschild Group din Geneva, deținută de baronul Benjamin de Rothschild, EFG International, controlată de miliardarul elen Spiro Latsis și familia sa, și Valiant Holding din Berna.

Bănciile și-au exprimat confuzia în legătură cu metoda de calcul al penalităților care va fi aplicată de Departamentul de Justiție, care nu ține cont de gradul de vinovăție, a spus Joshua Milgrim, avocat la firma Dechert.

Pentru a încheia acorduri care să le ferească de procese băncile trebuie să plătească 20% din valoarea conturilor nedezvăluite fiscului american până la 1 august 2008, 30% pentru conturile înființate între acestă dată și februarie 2009 și 50% pentru cele create după februarie 2009.

„Opinia este că penalizările din acest program sunt mult prea mari. Multe bănci au dificultăți în a decide dacă să participe la un program care nu ține cont de gradul de culpabilitate, ci tratează toate băncile la fel”, a apreciat Milgrim, care consiliază o bancă elvețiană.

În 2009, Statele Unite au acuzat UBS, cea mai mare bancă elvețiană, că a ajutat cetățeni americani să ascundă active în valoare de 20 de miliarde de dolari. UBS a evitat un proces prin recunoașterea faptului că a favorizat evaziunea fiscală și a plătit penalizări de 780 de milioane de dolari, dezvăluind existența a 4.700 de conturi.

Autoritățile americane au dat în judecată 100 de evazioniști, bancheri, avocați și consultanți, pentru delicte fiscale offshore. Cel puțin 38.000 de evazioniști au evitat inculparea prin plata retroactivă a impozitelor și a unor penalități și prin dezvăluirea băncilor și consultanților offshore care i-au ajutat.

Programul american împarte băncile în patru categorii. În prima categorie se află 14 bănci care sunt excluse din program din cauza investigațiilor penale împotriva acestora. Între ele se află Credit Suisse, a doua mare bancă elevețiană, divizia elvețiană a HSBC, cea mai mare bancă din Europa, Julius Baer Group, a treia mare companie elvețiană de administrare a averilor, și Zuercher Kantonalbank, cea mai mare bancă regională deținută de stat.

Băncile trebuie să opteze până pe 31 decembrie dacă să intre în categoria a doua și să încheie acorduri prin care să evite inculparea. În schimb, băncile trebuie să dezvăluie numărul total al conturilor cetățenilor americani înființate din 2008, valoarea lor în dolari și angajații care le-au administrat. Băncile trebuie să folosească evaluatori independenți pentru a certifica concluziile.

Băncile din categoria a treia trebuie să trimită scrisori Departamentului de Justiție în care să arate că nu sunt obiectul unor investigații pernale. În schimb, un evaluator independent trebuie să confirme că băncile nu au încălcat vreo lege.

Din categoria a patra fac parte băncile ai căror clienți sunt în majoritate cetățeni elvețieni.

Marea majoritate a băncilor vor opta pentru categoria a doua, întrucât riscurile sunt cele mai mici, a explicat Fidan, de la Deloitte.