HARTA țărilor unde au plecat românii la muncă în 2013. Ce au căutat patronii străini

Patronii străini nu au mai căutat anul acesta în România doar forță de muncă ieftină, necalificată, pentru posturile vacante din industria hotelieră și în sectorul agricol, ci și candidați care să dea dovadă de o pregătire deosebită și de o calificare foarte ridicată care să le ocupe locurile rămase libere în companii și în clinici.

În 2013, străinii au căutat, prin intermediul rețelei EURES de cooperare între serviciile publice de ocupare europene, și au angajat medici, proiectanți software, chimiști, mecanici și ingineri specializați în domenii precum petrol și gaze, construcții sau IT, potrivit datelor obținute de gândul din partea Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM).

JUSTIȚIE Traian Băsescu, sfat pentru Laura Codruța Kövesi dacă revine în țară după ce își termină mandatul de conducere la Parchetul European: „Să nu mai facă spectacol din necazul oamenilor!”

00:04

REACȚIE Băsescu sare în apărarea lui Georgescu, după imaginile cu el încătușat: „De ce trebuie să pui cătușe? Ăsta nu e un tip care să dea în cap!”

23:23

Nu au lipsit însă nici ofertele de muncă pentru persoanele calificate, dar și necalificate, în agricultură, industrie, servicii și transporturi. S-au căutat astfel români care să lucreze în străinătate ca măcelari, lăcătuși, electricieni, dulgheri, bucătari, ospătari și șoferi de autocamion sau care să se ocupe de îngrijirea persoanelor vârstnice.

În total, în perioada ianuarie – octombrie 2013, 712 persoane din țara noastră au reușit să obțină locuri de muncă în firmele de peste granițe. Cele mai solicitate locuri de muncă de către români au continuat să fie cele sezoniere din agricultură, cele din domeniul hotelier și din cel al gastronomiei.

Unde au plecat să muncească cei mai mulți români

Cei mai mulți români au obținut, în 2013, contracte de muncă și au plecat din țară să lucreze pentru patroni spanioli. Aceștia au angajat în total 338 de persoane din țara noastră pe posturi de muncitori necalificați în agricultură.

Locul al doilea în top a fost ocupat de Danemarca, țară unde au obținut locuri de muncă 190 de români. Ei s-au angajat tot ca muncitori necalificați în agricultură.

(Click pentru a mări)

Sursă: date gândul obținute din partea ANOFM

La polul opus s-a aflat anul acesta Austria. Doar 15 români au reușit să obțină locuri de muncă la patronii austrieci. Dintre aceștia 13 au fost angajați în domeniul forestier, unul pe funcția de operator de date și unul ca șofer.

Topul angajatorilor străini care au cerut forță de muncă din România

Patronii norvegieni și germani le-au oferit cele mai multe oportunități de angajare șomerilor români, din totalul de 1.123 de posturi fiind puse la dispoziția lor în perioada ianuarie – noiembrie 2013, potrivit datelor ANOFM.

1. Norvegia – 318 oferte de muncă

2. Germania – 305 oferte de muncă

3. Marea Britanie – 168 de oferte de muncă

4. Danemarca – 95 de oferte de muncă

5. Ungaria – 81 de oferte de muncă.

Alte 128 de oferte de muncă au venit în aceeași perioadă din partea angajatorilor lituanieni și finlandezi.

Liber la muncă în UE pentru români de la 1 ianuarie 2014

Germania, Irlanda, Franța, Austria, Belgia, Luxembrug, Olanda, Malta și Marea Britanie au menținut după aderarea României la Uniunea Europeană restricții pe piața forței de muncă pentru lucrătorii din țara noastră. Acest lucru se va schimba însă începând cu 1 ianuarie 2014, când românii nu vor mai avea nevoie de permisele speciale de muncă ce le permiteau până acum să lucreze în aceste state.

Cele mai mari probleme le-au avut românii cu britanicii. Atât oficialii din Regatul Unit, cât și presa, au spus de nenumărate ori că odată cu ridicarea restricțiilor „hoardele de români” le vor „fura” locurile de muncă britanicilor. Ei și-au exprimat astfel teama în fața unui nou val asemenea celui apărut în momentul în care polonezii au primit liber la muncă în Marea Britanie.

Oficialii de pe Downing Street au aprobat recent și o hotărâre, care va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2014, pentru a „împiedica persoanele să abuzeze de sistemul de protecție socială din Marea Britanie”. Potrivit acesteia, lucrătorii din UE nu vor avea acces în primele trei luni în care se vor afla pe teritorul statului la ajutoare de șomaj.

FOTO: Daily Mail

În ciuda temerilor oficialilor, specialiștii în resurse umane chestionați recent de gândul spun că românii sunt foarte apreciați în rândul angajatorilor din Regatul Unit și că lucrează de cele mai multe ori pe posturi cu responsabilitate, din sectorul medical sau din IT.

„Sub nicio formă în Marea Britanie nu vezi românii așa cum îi vezi în Spania sau Italia”, a declarat de curând pentru gândul Oana Datki, county manager Consulteam România, explicând totodată că o parte semnificativă a muncitorilor necalificați din Regatul Unit sunt polonezi, nu români.

Dacă de la Londra muncitorii din țara noastră sunt priviți de oficiali cu teamă, ambasadorul Marii Britanii în România, Martin Harris, are numai cuvinte de laudă atunci când vine vorba despre ei, potrivit Mediafax. Acesta explica recent că prezența cetățenilor din țara noastră în statul său este o experiență „pozitivă”, având în vedere faptul că aceștia „muncesc bine și plătesc taxele”.

„Pe de-o parte, este o experiență bună, pe de altă parte, este o discuție în Marea Britanie care are o experiență recentă cu migrația masivă din Europa de Est și eu cred că este important că putem să prevenim abuzurile privind dreptul la libera circulație”, declara Harris.

Câți bani trimit acasă românii plecați la muncă în străinătate

În primele zece luni ale anului 2013, românii plecați la muncă în străinătate au trimis în țară circa 3 miliarde de euro, potrivit celor mai recente date ale Băncii Naționale a României (BNR). Suma este în ușoară creștere față de perioada similară a anului trecut.

În  total, în 2012 românii plecați la muncă peste granițe au trimis în acasă circa 3,3 miliarde euro, în scădere față de anul anterior când remiterile lucrătorilor din străinătate au fost de 3,7 miliarde de euro.

Sumele trimise în România de cei aflați peste hotare au scăzut treptat odată cu izbucnirea crizei financiare. În 2008, remiterile înregistrate erau de 6,6 miliarde de euro.

Fii la curent cu știrile economice ale momentului. Abonează-te la pagina de Facebook Gândul Financiar