Președinția semestrială a UE, o nouă provocare pentru Grecia

Grecia preia miercuri președinția semestrială a UE, o provocare în plină epurare economică și pe fondul alegerilor europene din mai, care riscă să servească drept defulare în toată Uniunea Europeană, după șase ani de criză, relatează AFP. 

„Nu cred că această președinție poate fi la fel de calmă ca celalalte”, a apreciat Zsolt Darvas, economist la institutul Bruegel, la Bruxelles. „Va fi foarte dificil pentru Grecia, din cauza propriilor probleme (…) și a presiunii exercitate asupra calendarului de alegerile pentru Parlamentul European”, anticipează el.

Euroscepticii din toate taberele, impulsionați de problemele sociale provocate de criză, ar urma să înregistreze progrese la alegerile prevăzute pentru 22 și 25 mai în UE.

ADVERTORIAL (P) Ce faci cu banii pe care nu îi cheltuiești? Investițiile devin o opțiune tot mai accesibilă

09:00

MILITAR Cum ar reacționa NATO în fața unui atac al Rusiei și care ar putea fi principala problemă a Alianței Nord-Atlantice

09:00

Astfel, un sondaj IFOP plasa, în octombrie, FN pe primul loc în intențiile de vot în Franța.

În Grecia, Syriza, partidul stângii radicale care vrea să obțină din partea creditorilor țării (BCE, UE și FMI) o „reducere semnificativă” a datoriei țării – cu riscul de a speria piețele -, se află pe primul loc, înaintea Noii Democrații, formațiunea premierului Antonis Samaras.

Partidul de extremă dreapta Zori Aurii se află pe locul trei, în pofida punerii sub acuzare a șase dinte cei 18 deputați ai săi (dintre care trei sunt încarcerați, inclusiv fondatorul partidului, Nikos Michaloliakos), după asasinarea de către militanți ai formațiunii a unui muzician antifascist în septembrie.

În acest context tensionat de planul de asanare a finanțelor publice impus de troică (BCE-UE-FMI), grecii vor merge la urne și pentru alegerile municipale, la 18 și 25 mai.

Samaras, aflat la conducerea unei coaliții care navighează în ape tulburi cu doar 153 de deputați din totalul de 300, ar putea să îngreuneze acest program, cu alegeri generale anticipate în toamnă, chiar din luna mai.

Pentru aceste scrutinuri naționale, el va beneficia fără îndoială de un efect pozitiv dacă troica, având în vedere progresele realizate, va decide în aprilie să nu mai impună un nou memorandum dureros Greciei.

În ceea ce privește președinția UE, el se arată optimist: „Va fi o președinție a speranței, speranța pentru o Europă mai aprofundată și mai bună”, a asigurat el.

Ministrul grec al Afacerilor Europene, Dimitris Kourkoulas, a avertizat că președinția „se va focaliza pe problemele cele mai presante ale cetățenilor europeni”: imigrație, muncă, aplicarea uniunii bancare și politica maritimă.

O președinție reușită va permite să se arate că „Europa aduce un răspuns concret așteptărilor populației”, rezumă un diplomat european.

Aceasta înseamnă, traduce Nikos Konstandaras, unul dintre oficialii cotidianului liberal Kathimerini, că Grecia va fi susținută de ceilalți membri în acest exercițiu: „Toată Europa înțelege că trebuie să arăți cum poate fi împiedicat progresul populismului”.

La începutul lui decembrie, ministrul francez al Afacerilor Europene, Thierry Repentin, a mers la Atena pentru a transmite un mesaj în acest sens: „Franța se va angaja clar alături de Grecia pentru reușita acestei președinții, pentru imaginea sa și pentru Europa”.

Grecia, care deține pentru a cincea oară președinția UE de la aderarea sa în 1981, are în vedere organizarea a 14 reuniuni la nivel ministerial și altele 120. Dar nu se pune problema de a arunca bani pe fereastră. Președinția va fi „austeră”, a tranșat Kourkoulas, care speră să economisească o parte din suma de 50 de milioane de euro prevăzută în acest scop.

Astfel, reuniunile nu vor avea loc pe insule, ci la Atena. Un constructor de automobile va furniza gratuit mașini și nu vor fi „nici cravate, nici eșarfe” oferite delegațiilor și cu atât mai puțin „agende și pixuri”, a avertizat Kourkoulas.

Grecia îi succedă Lituaniei la președinția UE și va fi urmată de Italia, în iulie. Președinția va începe concret pe 8 ianuarie, odată cu reuniunea, la Atena, a celor 28 de comisari europeni.

Apoi Samaras va merge la Strasbourg la 16 ianuarie pentru a prezenta prioritățile președinției elene Parlamentului European.