URĂRI DE CRĂCIUN. Creștinii ortodocși de rit vechi sărbătoresc azi Crăciunul

URĂRI DE CRĂCIUN. Creștinii ortodocși de rit vechi sărbătoresc pe 7 ianuarie Nașterea Mântuitorului. Calendarul iulian sau pe stil vechi este decalat cu 13 zile față de cel oficial, la care Biserica Ortodoxă Română a trecut pe 1 octombrie 1924.

În România trăiesc peste un milion de adepți ai Bisericii Creștin-Ortodoxe de Stil vechi, îndeosebi ruși-lipoveni și sârbi. Potrivit recensământului din anul 2011, numărul rușilor-lipoveni este de 23.487, iar cel al sârbilor de 18.067.

Crăciunul pe stil vechi este precedată de Ajun, când copiii și tineri merg cu colindul la rude și prieteni. După ce se întorc la casele lor, când pe cer răsare prima stea, întreaga familie se reunește la o masă de post, denumită „Cina Sfântă”. Gospodinele pregătesc câte 12 feluri de mâncare, în numele apostolilor. Tradiționale sunt compotul de prune afumate, grâul fiert cu nucă și sarmalele de post cu hribi (ciuperci).

COMUNICAT Europarlamentarul Victor Negrescu, la „Transylvania EU Funds Day”: România nu trebuie să rateze ultimul tren al fondurilor europene

11:23

VIDEO Ion Cristoiu: Dacă Guvernul Veștea ar fi trecut, PNL ar fi fost salvat de la USR-izarea bolojenistă

11:03

A doua zi, de Crăciun, oamenii merg la biserică, după care iau masa tradițională care, de data aceasta, include preparate din porc, pește, ciorbe, borșuri.

Rușii lipoveni au însă bucate specifice pe care le servesc de Crăciun: haladet (o piftie specială, cu hrean), lapșa (tăiței fierți în supă de pasăre), sărmăluțe în foi de viță sau varză. Pentru desert sunt pregătiți vareniki (colțunași cu brânză) și cozonaci. Singurul colind care se cântă cu ocazia acestei sărbători este „Hristos Rajdaetsea”.

URĂRI DE CRĂCIUN. Poezii, SMS-uri, strigături, felicitări, amintiri, gânduri și mesaje de Crăciun. Imagini hazlii cu Moșul

Ucrainenii din Maramureș au și ei tradiții speciale. În Ajunul Crăciunului se mănâncă de post, iar pe masp trebuie să fie așezate nouă feluri de mâncare. Cel mai important preparat este hrebleanca, o mâncare făcută din ciuperci cu zeamă de varză. Un obicei special este legarea picioarelor mesei cu un lanț, pentru ca „binele să rămână în casă”. Noaptea, la ora 24:00, se merge la snocne – slujba bisericească de la miezul nopții. După aceea, se colindă la casele rudelor și prietenilor. În dimineața de Crăciun, credincioșii merg din nou la biserică, unde tinerii vin cu Viflaimul.

Pe lângă mâncarea specială pe care o pregătesc de Crăciun, sârbii aprind la miezul nopții de Ajun banjakul. Este vorba despre o ramură de stejar, despre care se spune că va aduce bunăstare, fericire și noroc. Până la ora 24:00 se mănâncă de post, iar sub fețele de masă se pun bani și fân care, potrivit tradiției, aduc belșug.

URĂRI DE CRĂCIUN. Și basarabenii sărbătoresc pe 7 ianuarie Crăciunul pe rit vechi. Cele două mitropolii de pe teritoriul Republicii Moldova – Mitropolia Basarabiei, ce aparține canonic de Patriarhia Română, și Mitropolia Moldovei, care aparține Patriarhiei Ruse – sunt pe rit vechi. De această sărbătoare, gospodinele coc din aluat „crăciunelul”, un colac mic în forma cifrei opt, dar și „ajunelul”. Acești doi colaci se agață la icoană, împreună cu câteva fire de busuioc, și se țin acolo până la Sfântul Gheorghe, când se scot și se dau la animale, pentru a le proteja de rele.

În București, singurul lăcaș de stil vechi este Mănăstirea Adormirea Maicii Domnului, însă în țară există peste 80 de astfel de biserici.