Inspecția Judiciară analizează dacă există tergiversări în sesizările trimise de Guvern la DNA, după declarațiile lui Ponta

Inspecția Judiciară analizează dacă sunt întârzieri nejustificate în verificarea sesizărilor trimise la DNA de Corpul de control al premierului, după ce Victor Ponta a spus că pentru ilegalități reclamate de Guvern privind acțiuni ale foștilor guvernanți nu există răspuns de la Parchet.

Purtătorul de cuvânt al Inspecției Judiciare, Tamara Manea, a declarat joi, pentru MEDIAFAX, în urma sesizării primite de la Consiliul Superior al Magistraturii, IJ va analiza dacă au fost aduse atingeri sistemului judiciar prin declarațiile făcute de premier luni. În cadrul acestor verificări, vor fi avute în vedere și declarațiile premierului Victor Ponta privind sesizările trimise de Guvern la DNA.

„Nu vom verifica modul în care au fost instrumentate dosarele sau cum au fost soluționate, ci dacă au fost tergiversări nejustificate”, a spus Tamara Manea.

FLASH NEWS Alertă pe litoralul bulgăresc al Mării Negre: Două incidente cu drone au fost raportate în stațiuni învecinate. Ce se știe până acum

11:20

VIDEO Florin Manole vorbește despre colegii din Parlament. Cu cine ar ieși la o bere și cine este „o mare dezamăgire” pentru fostul ministru

11:12

Potrivit sursei citate, se va verifica în ce măsura afirmațiile premierului Victor Ponta sunt reale.

„Premierul, în cadrul unei emisiuni televizate, a făcut referire la mai multe dosare. Modalitatea prin care se va face verificare o va alege inspectorul”, a mai spus purtătorul de cuvânt al Inspecției Judiciare.

Tamara Manea a precizat că verificările nu vizează modul în care au fost instrumentate dosarele lui Adrian Năstase.

„Direcția Națională Anticorupție a instumentat dosarul lui Adrian Năstase, iar Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat o decizie în acest sens. Nu vor fi făcute verificări la acestea”, a adăugat Manea.

Judecătorului Horațius Dumbravă, membru al CSM, a declarat pentru MEDIAFAX că, în cadrul sesizării Inspecției Judiciare, s-a mers pe două paliere. Astfel, prima dintre acestea se referă la afirmația premierului, conform căreia Adrian Năstase a fost condamnat politic, iar cea de-a doua are legătură cu mai multe sesizări pe care le-a făcut premierul la DNA, cu privire la anumite fapte de corupție.

„Nu se analizează soluția sau modul în care a fost făcută ancheta, ci dacă sunt sesizate întârzieri nejustificate”, a spus Dumbravă.

Consiliul Superior al Magistraturii a sesizat, marți, Inspecția Judiciară în cazul declarațiilor făcute de premierul Victor Ponta atât despre condamnarea lui Adrian Năstase, cât și despre celeritatea soluționării unor sesizări penale.

În sesizarea transmisă Inspecției Judiciare, Secția pentru judecători a CSM arată că declarațiile premierului au caracter politic, „iar în raport cu principiul separației puterilor în stat, Consiliul nu poate interveni în disputele de natură politică”.

Inspecția judiciară urmează să stabilească dacă afirmațiile premierului Victor Ponta au adus atingere independenței sistemului judiciar.

Instanța supremă i-a condamnat luni, în dosarul Zambaccian, pe Adrian Năstase la patru ani de închisoare cu executare, pe soția acestuia, Dana Năstase, la trei ani cu suspendare, iar pe Irina Jianu, la patru ani cu executare. Adrian Năstase a fost încarcerat, luni seară, la Penitenciarul Rahova.

Premierul Victor Ponta a afirmat că Adrian Năstase este un condamnat politic și o victimă a regimului Băsescu, în condițiile în care președintele Traian Băsescu a instituit din 2005 prin Monica Macovei și Daniel Morar, principalii săi colaboratori, un sistem, inclusiv prin dosare penale, împotriva adversarilor politici.î

El a arătat, la România TV, că sentința dispusă împotriva lui Năstase, care a fost principala țintă a lui Băsescu începând din 2005, reprezintă o nedreptate și a amintit că pentru sesizările de ilegalități transmise de Guvern pentru acțiuni ale foștilor guvernanți nu există niciun răspuns din partea Parchetului.

Întrebat dacă concluzia este că în România justiția nu ar fi independentă, Ponta a răspuns: „Nu, este o justiție generalizantă și greșită. Eu cred că, în mare parte, justiția din România este independentă. Cred că – și până la urmă ce s-a întâmplat astăzi la CSM a arătat capacitatea reprezentanților justiției de a nu se mai lăsa impresionați, intimidați de președinte, au ales pe cine au vrut ei – dar cred că unul din obiectivele strict personale ale lui Traian Băsescu a fost acela, din 2005 încoace, de a-și doborî prin alte metode decât cele politice principalul adversar”.

În același timp, Ponta a comparat situația lui Adrian Năstase cu cea a fostului prim-ministru ucrainean Iulia Timoșenko.

„Eu cred că Adrian Năstase a fost nu doar cel mai bun prim-ministru de după 1989, dar și cel mai puternic adversar al lui Traian Băsescu și cred că, din punct de vedere politic, cazul Adrian Năstase este perfect comparabil cu cazul Iulia Timoșenko”, a spus Ponta.

El a apreciat că este „o chestie ciudată” atunci când aceiași judecători de la Curtea Supremă achită în unanimitate și, ulterior, condamnă tot în unanimitate.

„Adrian Năstase, care ne-a băgat în Uniunea Europeană și în NATO, se duce în închisoare, Traian Băsescu, care de 10 ani ne fură și ne scoate din Europa, e încă la Cotroceni. Evident că e injust”, a adăugat Ponta.

Înainte de pronunțarea sentinței în dosarul Zambaccian, premierul Victor Ponta declara că este o mare nedreptate ca Adrian Năstase să fie hăituit o viață întreagă de „sistemul lui Traian Băsescu”, având în vedere toate lucrurile „bune și importante” pe care fostul premier le-a făcut pentru țară.

Premierul Victor Ponta a reclamat în mai multe rânduri faptul că plângerie penale înaintate de către Guvern nu au primit un răspuns.

Guvernul arăta, la începutul lunii octombrie 2013, că inspectorii Corpului de control al prim-ministrului și cei ai unor ministere au înaintat, în perioada 7 mai 2012-17 septembrie 2013, un total de 394 plângeri penale sau sesizări, în principal la DNA și Parchet, pentru nereguli comise anterior.

Astfel, în perioada 7 mai 2012-17 septembrie 2013, Corpul de Control al prim-ministrului a depus la organele de cercetare penală 30 de plângeri, prin care au fost sesizate 228 posibile fapte penale privind fraudele sau neregulile constatate în ministere, autorități și instituții ale administrației centrale și locale, companii naționale subordonate acestora.

Din totalul celor 30 de plângeri, 26 au fost transmise la Direcția Națională Anticorupție (DNA), iar patru au fost direcționate către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. La DNA au fost sesizate nereguli la Agenția Domeniilor Statului, Poșta Română, Fabrica de Timbre a Poștei, Casa Națională de Asigurări de Săntate, Depatamentul pentru Românii de Pretutindeni, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului, Autoritatea pentru Achizițiile Publice, Administrația Fondului pentru Mediu, Ministerul Sănătății, Sala Palatului, Româniafilm, Conpet, Hidroelectrica, Oficiul pentru Drepturi de Autor, CE Oltenia, Administrația Bazinală de Apă Mureș, RATB, RADET, Ministerul pentru Societatea Informațională, Ministerul Educației, Conversmin, Metrorex și instituții publice implicate în restituirea unui teren din București, iar la Parchet au fost reclamate nereguli la Ministerul pentru Societatea Informațională, Ministerul Mediului, Primăria Piatra-Neamț și Administrația Fondului pentru Mediu, Primăria Teișani (Prahova).

În același timp, 12 ministere și departamente conduse de miniștri delegați au depus la rândul lor 364 plângeri penale sau sesizări la DNA, Parchet și structuri teritoriale subordonate acestora vizând nereguli la clubul Olimpia București, complexul sportiv Bascov, CE Oltenia, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, RAAN, ISU Constanța, Arhivele Naționale, Oltchim, CN Cuprului, Minvest, Iprochim, Cuprumin, ambasade și consulate, Romsilva, Spitalul Bagdasar Arseni București, Spitalul de Urgență Focșani, Institutul de Boli Cardiovasculare Timișoara, Spitalul de Urgență Cluj-Napoca, Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură, SC Mamaia, unități militare.