Dosarul Carpatica: DNA a cerut de la Parlament și Guvern documente despre Ordonanța de urgență privind ASF

Procurorii DNA au cerut Parlamentului și Guvernului să le pună la dispoziție, până marți, în dosarul Carpatica, mai multe documente legate de OUG despre care există suspiciunea că ar fi fost emisă pentru a proteja interesele firmei de asigurări Carpatica, potrivit unor surse judiciare.

Sursele citate au declarat pentru MEDIAFAX că procurorii DNA au transmis adrese Parlamentului și Guvernului la sfârșitul săptămânii trecute, iar „termenul limită” de predare este marți, solicitările fiind făcute în acord cu prevederile noilor coduri penal și de procedură penală.

Documentele solicitate vizează Ordonanța de urgență prin care Guvernul a redus numărul membrilor board-ului Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) și a impus o serie de criterii profesionale, prin care s-ar fi urmărit protejarea intereselor firmei de asigurări Carpatica.

EVENIMENT Cadavrele româncelor îngropate în dărâmăturile imobilului din Görlitz au fost recuperate

18:08

MISTER Structura „extraterestră” din inima deșertului Sahara, despre care nu se cunoaște aproape nimic. Misterul Ksar Draa pare de nedescifrat

17:59

În cazul în care Parlamentul și Guvernul nu vor transmite DNA documentele solicitate în dosarul Carpatica, procurorii ar putea să solicite ridicarea acestor acte.

În 16 octombrie 2013, Guvernul a aprobat, prin Ordonanță de urgență, reducerea componenței Consiliului ASF de la 11 la 9 membri, deși prevederea fusese inclusă și într-un proiect de lege aprobat de Camera Deputaților și trimis la Senat.

Concomitent, Ministerul Finanțelor Publice a publicat la secțiunea transparență decizională a paginii web a instituției proiectul de ordonanță de urgență.

Documentul stabilea, printre altele, că membrii Consiliului ASF trebuie să îndeplinească și condiția de a avea o experiență profesională în domeniul financiar, al instituțiilor de credit și/sau al instituțiilor financiare nebancare de minimum nouă ani de la data absolvirii studiilor superioare de lungă durată, absolvite cu diplomă de licență.

Vicepreședintele Autorității de Supraveghere Financiară Daniel Tudor anunța atunci că nu va mai candida pentru această funcție din motive personale și ca urmare a unei posibile incompatibilități cu statutul de senator al soției, Doina Tudor.

Premierul Victor Ponta declara, la sfârșitul lunii ianuarie, că Ordonanța de urgență prin care Guvernul a redus numărul membrilor board-ului Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) și a impus o serie de criterii profesionale a fost negociată și solicitată în mod expres de Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional.

„Ordonanța prin care am redus numărul board-ului și am impus condiții profesionale a fost negociată și solicitată în mod expres de Comisia Europeană și mi se pare un lucru normal și corect (…) Comisia Europeană a cerut Guvernului, și noi am procedat în acest sens, reducerea numărului de persoane din board-ul ASF și introducerea unor condiții foarte clare de competență profesională și de evitare a conflictului de interese cu membrii Parlamentului. Deci, este o obligație, eu nu cred că cei de la DNA au zis așa ceva, că ei ar fi trebuit să știe că memorandumul e semnat nu doar de către Guvern, e semnat și de președintele țării și este în Parlament pentru adoptare ca proiect de lege”, a spus Ponta.

Procurorii DNA ar susține, conform presei, că Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență pentru a introduce un criteriu de incompatibilitate care să îl îndepărteze pe un vicepreședinte al Autorității de Supraveghere Financiară, în urma influenței altui membru al conducerii ASF, Marian Mîrzac, care ar fi urmărit să protejeze astfel interesele firmei de asigurări Carpatica, ministrul Finanțelor, Daniel Chițoiu, fiind indicat drept posibil inițiator al ordonanței.

Omul de afaceri Ilie Carabulea, care controlează grupul Carpatica, și fostul director general al Carpatica Asig, Marian Mîrzac, au fost arestați preventiv în 29 ianuarie, de Tribunalul București, la propunerea procurorilor DNA care instrumentează dosarul „Carpatica”. În cazul lui Radu Mustățea, instanța a dispus măsura interdicției de a părăsi țara pe o perioadă de 30 de zile.

Potrivit DNA, Ilie Carabulea este cercetat penal pentru asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, cumpărare de influență, în formă continuată, dare de mită, în formă continuată, folosirea în orice mod de informații ce nu sunt destinate publicității în scopul obținerii pentru sine de foloase necuvenite, în formă continuată, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată și instigare la uz de fals.

Marian Mîrzac, fostul director general al Carpatica Asig, în prezent membru neexecutiv în cadrul conducerii Autorității de Supraveghere Financiară, este acuzat de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, două infracțiuni de luare de mită, din care una în formă continuată, trafic de influență, în formă continuată, permiterea accesului unor persoane neautorizate la informații care nu sunt destinate publicității, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite, în formă continuată, abuz în serviciu contra intereselor publice și instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice.

Radu Mustățea, membru în CA al Carpatica Asig și președintele Biroului Asigurătorilor de Autovehicule din România, este urmărit penal pentru asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, complicitate la dare de mită, complicitate la luare de mită, complicitate la cumpărare de influență, toate trei în formă continuată, complicitate la folosirea în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității în vederea obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite și uz de fals.

În același dosar este urmărit penal și Ovidiu Ioan Cezar Giurgea, funcționar la Autoritatea de Supraveghere Financiară, care este acuzat de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni și abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un interes patrimonial sau nepatrimonial.

Și soția ministrului Finanțelor, Laura Elena Chițoiu, director al Direcției Avizări din cadrul Autorității pentru Supraveghere Financiară (ASF) la data faptelor, este urmărită penal, fiind acuzată de abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial.

Potrivit anchetatorilor, în perioada mai – iunie 2013, Carabulea, Mîrzac și Mustățea, împreună cu alte persoane, au constituit o asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni.

„Prin inițierea, respectiv, constituirea acestui grup infracțional, Carabulea Ilie și Mîrzac Marian au reușit, în mod fraudulos, în perioada mai – decembrie 2013, să tergiverseze și să influențeze rezultatele unor controale dispuse de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) față de societatea de asigurări deținută și controlată indirect de Carabulea Ilie, astfel încât să nu reiasă deficiențe grave. În acest scop, cei doi au recurs la cointeresarea financiară a mai multor funcționari din cadrul A.S.F. Un alt obiectiv urmărit a fost acela de a menține societatea, în mod fraudulos, pe o poziție convenabilă în topul reclamațiilor privind activitatea acesteia pe anul 2013 și, implicit, creșterea artificială a gradului de încredere în raport cu potențialii clienți”, au arătat anchetatorii.

DNA susține că Ilie Carabulea l-a promovat, susținut și cointeresat financiar, în mod constant pe fostul director Mîrzac Marian (care a ocupat această funcție în intervalul 16.05.2012 – 23.04.2013), pentru a fi ales în conducerea ASF. „Din poziția de membru neexecutiv în cadrul conducerii ASF, ocupată cu începere din data de 24 aprilie 2013, Mîrzac Marian a făcut demersuri pentru a asigura protecția societății de asigurări deținute în mod indirect de Carabulea Ilie și pentru a evita suspendarea autorizației de funcționare de pe piața asigurărilor din România, până la remedierea deficiențelor”, au mai arătat procurorii anticorupție.

Potrivit DNA, finanțatorul grupării infracționale constituite, Ilie Carabulea, l-a desemnat ca intermediar în relația cu Mîrzac Marian pe Mustățea Radu, care avea rolul de a comunica rezultatele demersurilor infracționale ale lui Mîrzac, precum și informații confidențiale obținute de la acesta din urmă.

Mîrzac, având calitate de membru al Consiliului de conducere al ASF și atribuții în sensul supravegherii și controlului legalității funcționării societăților de asigurări, a reușit să influențeze concluziile a două controale, să coopteze diverși funcționari cu funcții de conducere și execuție din cadrul ASF în grupul infracțional constituit și să divulge informații care nu erau destinate publicității în scopul favorizării societății de asigurări, susțin procurorii DNA.

DNA a mai arătat că, în perioada martie – aprilie 2013, un funcționar cu atribuții de conducere al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (devenită ulterior ASF), a ignorat concluziile unui raport de control întocmit de către funcționarii instituției care evidenția deficiențe grave la societatea de asigurări, nereguli ce ar fi impus obligatoriu o majorare de capital în cuantum de 15.000.000 euro și suspendarea autorizării de funcționare, până la remedierea deficiențelor.