Primăria Târgu Jiu a alocat 40.000 de lei pentru ca operele lui Brâncuși să fie spălate din nou

Primăria Târgu Jiu a alocat 40.000 de lei pentru ca operele din piatră ale lui Constantin Brâncuși din oraș – Masa Tăcerii, Poarta Sărutului și Aleea Scaunelor – să fie spălate de două ori în acest an, în baza unui regulament întocmit de către Ministerul Culturii.

Directorul Centrului Municipal de Cultură „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu, Adina Andrițoiu, a declarat, luni, corespondentului MEDIAFAX că spălarea operelor din piatră ale lui Constantin Brâncuși din oraș se va face în baza unui regulament întocmit de către Ministerul Culturii, „pentru a nu mai avea interpretări și discuții, așa cum s-a întâmplat anul trecut”.

„Lucrările se vor face în baza unui regulament strict, întocmit de către Ministerul Culturii pentru a nu mai avea interpretări și discuții, așa cum s-a întâmplat anul trecut. Specialiști din cadrul ministerului vor stabili foarte clar în acest regulament toți pașii ce trebuie parcurși în timpul procesului de curățare a operelor”, a spus Adina Andrițoiu.

CONTROVERSĂ Superiahtul lui Vladimir Putin se plimbă nestingherit prin apele Danemarcei. Ambarcațiunea este escortată de două nave militare

14:03

IMOBILIARE De ce apar neconcordanțe în procesul de înregistrare sistematică a proprietăților

13:39

El a precizat că acțiunea de spălare a operelor din piatră ale lui Constantin Brâncuși face parte din procesul demarat de autoritățile locale de includere a acestora în patrimoniul UNESCO. Astfel, autoritățile trebuie să demonstreze, printre altele, că au grijă de operele propuse a fi incluse în patrimoniul UNESCO și, ca urmare, acestea vor fi spălate de două ori în acest an, Primăria Târgu Jiu alocând 40.000 de lei în acest sens.

Operele au mai fost spălate în 2003 și anul trecut, în toamnă, operațiunea costând peste 11.000 de lei.

Masa Tăcerii, Poarta Sărutului și Aleea Scaunelor au fost spălate, anul trecut, cu jet cu apă sub presiune, la finalul operațiunii proiectantul lucrărilor de restaurare, Dorin Dănilă, acuzând Institutul Național al Patrimoniului că Poarta Sărutului s-a îngălbenit.

Ulterior, Institutul Național al Patrimoniului a anunțat că va depune plângere penală împotriva proiectantului lucrărilor de restaurare de la Poarta Sărutului din Târgu-Jiu, Dorin Dănilă, și a respins ferm încercarea de calomniere a instituției de către acesta. INP este principala instituție care a gestionat și finanțat lucrările de reabilitare a obiectivului, costurile de proiectare fiind suportate de municipalitate, potrivit unui comunicat al instituției.

Pe de altă parte, primarul din Târgu-Jiu, Florin Cârciumaru, spunea atunci că Dorin Dănilă este în conflict de mai mult timp cu reprezentanții INP, el solicitând ca reprezentanți ai institutului, dar și de la Ministerul Culturii să se deplaseze de urgență la Târgu-Jiu pentru a analiza situația creată.

În luna noiembrie 2013, cele trei opere din piatră au fost vizitate de premierul Victor Ponta, care a promis că va finanța din fonduri guvernamentale o comisie de specialiști care să spună dacă Poarta Sărutului a fost sau nu afectată de jetul de apă cu care a fost spălată. Premierul menționa atunci că în comisie nu vor fi numiți specialiști români, însă, în luna decembrie, când Guvernul a anunțat componența comisiei, președinte al acesteia a fost desemnat secretarul de stat din Ministerul Culturii, Radu Boroianu, comisia condusă de acesta neajungând până în prezent la Târgu Jiu.

Comisia respectivă este formată din Joost Vander Auwera, conservator șef al Departamentului Sculptură al Muzeului Regal de Arte Frumoase din Bruxelles, specialist în piatră și metal, Fritz Koreny, profesor la Universitatea din Viena, de asemenea, specialist în piatră și metal, Andre Millau, expert restaurator, expert pe lângă Curtea de Apel din Paris, proprietarul Societății de restaurare Andre, Roxana Radvan, șef al Departamentului metode și tehnici optoelectronice de reabilitare și conservare a patrimoniului cultural din Institutul de Cercetare -Dezvoltare pentru Optoelectronică, și Iulian Olteanu, director general al întreprinderii de restaurare DUCT.

Ansamblul monumental „Calea Eroilor” din Târgu Jiu este un omagiu adus eroilor căzuți în timpul Primului Război Mondial. Brâncuși a fost solicitat în 1935 să construiască un monument comemorativ în memoria eroilor gorjeni. Acesta propune ridicarea unei coloane compuse din 17 module. Mai târziu, adaugă o poartă monumentală, apoi o masă și o serie de scaune. „Calea Eroilor” este o materializare a ancestralei tradiții românești legată de cultul morților, sublimând mai toate obiceiurile legate de „marea trecere”. Ansamblul începe pe malul Jiului – apa curgătoare, simbol al călătoriei fără întoarcere, dar și linie a frontului – loc al jertfei eroilor. Masa Tăcerii amintește de mesele destinate morților neplecați sau celor veniți „la zile mari”. Scaunele așezate la mare distanță sunt parcă făcute pentru umbrele tăcute ale celor ce nu mai sunt. Poarta Sărutului este descrisă de Brâncuși însuși ca o trecere către „lumea de dincolo”. Coloana fără sfârșit este un cântec etern care ne duce cu sine în înfinit, o scară către cer.