Bilanțul miniștrilor PNL. Cum și-a pierdut în Parlament Lucia Varga cel mai important proiect de la Ape și Păduri

În 1 martie 2013, ministrul delegat pentru Păduri, Ape și Piscicultură, Lucia Varga, a fost mandatat să prezinte Guvernului, în termen de 30 zile, un act normativ care să amendeze Codul silvic și Legea contravențiilor silvice, pentru combaterea tăierilor ilegale de păduri și a abuzurilor în activitatea de exploatare.

La jumătatea lunii, prezentă la Ploiești, Varga anunța deja înăsprirea pedepselor pentru tăierile ilegale, dar și nevoia asigurării pazei pentru micile proprietăți de pădure, în viitorul proiect de Cod silvic.

Spre sfârșitul lunii martie, Varga anunța că vrea să interzică în noul Cod silvic vânzarea lemnului din pădure (pe picior), înlocuind-o cu vânzarea din depozite și rampe, pentru a interzice astfel accesul comerciantului în pădure.

FINANȚE Alexandru Nazare, după avertismentul Moody’s privind legea salarizării: „Este o problemă de credibilitate pentru România”

00:02

FLASH NEWS Un colier istoric cu peste 600 de diamante, în valoare de 4 milioane de dolari, a fost furat de la un muzeu din Viena

23:46

O altă modificare importantă pe care ministrul a vrut să o aducă actualului Cod silvic a fost introducerea autorizațiilor de practică pentru persoanlul silvic, autorizații care să poată fi retrase, în lipsa altor metode eficiente de sancționare a angajaților silvici care comit nereguli.

De altfel, ea a vorbit în mai multe rânduri, constatând cazuri de defrișări ilegale în toată țara, de o complicitate între hoți și autorități și chiar de protecția factorilor politici pentru cei dintâi.

În 2 octombrie 2013, proiectul noului Cod silvic a fost adoptat de Guvern, cu prevederile anunțate de Varga.

Urma ca jumătate din masa lemnoasă scoasă pe piață să fie vândută din rampe și depozite de la 1 ianuarie 2014, iar restul după 1 ianuaruie 2015, să fie introduse autorizații de practică, Romsilva trebuia să asigure gratuit paza micilor proprietăți nepăzite, dar și să facă împăduriri astfel încât fondul forestier de stat să nu scadă sub 3 milioane de hectare.

Reprezentanți ai silvicultorilor nu s-au declarat de acord cu introducerea autorizațiilor de practică, acuzând inițiativa de a fi o încercare de politizare, în timp ce reprezentanți ai industriei s-au opus interzicerii vânzării lemnului pe picior, arătând că nu sunt pregătiți cu rampele și depozitele necesare.

Înaintat Parlamentului și urmând să fie dezbătut în regim de urgență, proiectul a fost amendat de Comisia de agricultură din Senat astfel încât modificările radicale – introducerea autorizațiilor de practică și interzicerea vânzării lemnului pe picior din 2015 – să fie eliminate.

Varga arăta, în decembrie anul trecut, că introducerea acestor autorizații ar fi fost o bună dovadă că se dorește „eliminarea suspiciunilor de corupție din sistem”. „Ce facem cu cei cărora le găsim în controale 50 de cioate sau 70 de cioate – tăieri ilegale – și li se aplică o tăiere de 10 la sută din salariu?”, a spus Varga, adăugând că va susține în continuare găsirea de pârghii pentru sancționarea administrativă a personalului silvic.

Totodată, senatorii din Comisia de agricultură au amânat cu un an, de la 1 ianuarie 2014 la 1 ianuarie 2015, data de la care va fi interzisă vânzarea lemnului „pe picior” pentru mai mult de jumătate din masa lemnoasă urmând a fi recoltată, însă numai din pădurile proprietate publică.

Astfel, în loc ca din 2015 să se ajungă la vânzarea lemnului numai din rampe și depozite, ar urma ca de atunci să se vândă astfel doar 25 la sută din masa lemnoasă recoltată, întrucât pădurile statului reprezintă jumătate din suprafața totală împădurită. Comisia pentru agricultură a apreciat că valorificarea integrală a lemnului ca produse fasonate sau ca produse rezultate din prelucrarea primară presupune investiții substanțiale pentru achiziționarea de utilaje specifice și amenajări de depozite, investiții pe care Romsilva nu are capacitatea să le facă în anul 2014.

Tot din motive financiare, senatorii au eliminat din proiect obligația ca Romsilva să achiziționeze terenuri, cu prioritate din cele degradate, pentru împăduriri, astfel încât suprafața fondului forestier să nu scadă sub 3 milioane de hectare, precum și pe cea ca regia să suporte din fonduri proprii paza proprietăților forestiere de până la 30 de hectare, reprezentând aproximativ 1 milion de hectare de fond forestier, apreciind că ar fi necesari pentru aceasta 15 milioane de euro.

În domeniul silvic, sub mandatul Luciei Varga, a mai fost inițiat un proiect, privind realizarea de perdele forestiere pentru protejarea drumurilor de înzăpeziri. Programul național de realizare a perdelelor forestiere pentru protecția autostrăzilor și drumurilor naționale a fost aprobat prin Ordonanță de Urgență a Guvernului (OUG) în 23 decembrie 2013.

Programul urmează să fie implementat de consiliile județene, cu finanțare de la bugetul de stat, în limita fondurilor aprobate anual cu această destinație în bugetul Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice – Departamentul pentru Ape, Păduri și Piscicultură și din bugetele locale ale consiliilor județene.

Deocamdată a fost alocată pentru program suma de 30 de milioane de lei, obținută din vânzarea de certificate verzi. Aceste fonduri ar trebui să acopere realizarea de perdele forestiere pe 870 de kilometri de-a lungul autostrăzilor și drumurilor naționale, pentru care au fost întocmite documentațiile tehnico – economice.

Pe de altă parte, trebuie clarificată situația terenurilor pe care vor fi plantați arborii, existând posibilitatea ca proprietarii să accepte plantările, primind în schimb o rentă, timp de cinci – șase ani, în caz contrar trebuind făcute exproprieri.

Varga s-a mai angajat să elaboreze o lege privind amplasarea microhidrocentralelor, în condițiile în care mai multe ONG-uri au protestat față de construcția acestora cu consecințe negative pentru râurile de munte. Astfel, ministrul a fost de acord ca de la 31 ianuarie 2014 să suspende autorizarea microhidrocentralelor în ariile protejate. Noua lege ar trebui elaborată și adoptată până la 28 februarie 2015, conform protocolului semnat de ministru cu organizația WWF România.