Cutremurul din 4 martie 1977 – 37 de ani de la seismul care a făcut peste 1.500 de morți. Înregistrare audio realizată în timpul cutremurului GALERIE FOTO + VIDEO

Pe 4 martie 1977 un cutremur devastator lovea România. Peste 1.500 de oameni și-au pierdut viața în întreaga țară în urma seismului cu magnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter, majoritatea victimelor fiind în București. Totodată, 11.300 de persoane au fost rănite. 56 de secunde au fost suficiente pentru a culca la pământ 33 de clădiri din Capitală.

Epicentrul cutremurului a fost localizat în zona Vrancea, cea mai activă zonă seismică din țară, la o adâncime de circa 100 km.

Cutremurul a afectat și Bulgaria. În orasul Sviștov, trei blocuri de locuințe au fost distruse și peste 100 de oameni au fost uciși.

MARIUS TUCĂ SHOW Silviu Predoiu pune lupa pe Ucraina după incidentele cu drone din România. Ce spune generalul despre acțiunile Kievului

21:57

REACȚIE Kelemen Hunor, mesaj după eșecul negocierilor pe salarizare: „Un proiect necorespunzător nu trebuie adoptat nici măcar în grabă”

21:54

Analizând toate cele 4 cutremure devastatoare care au avut loc în România în ultimii 200 de ani, specialiștii vin cu o noua predicție: „A fost alternanța adâncime, suprafață, adâncime și în 4 martie mai de suprafață. Deci, când va urma nu știm, dar va fi de mare adancime”, a declarat Prof. Gheorghe Marmureanu, director Institutului de Fizică a Pământului, potrivit stirileprotv.ro

CLICK AICI PENTRU GALERIE FOTO

Capitala rămâne cu grija celor 300 de clădiri vechi, multe dintre acestea fiind școli și spitale dintre care 120 au risc major de prăbușire.

Povestea unui supraviețuitor

Pentru Xavier Dragoescu și tatăl său, medicul Henorel Dragoescu data de 4 martie are dublu înțeles. În acea zi cei doi au renăscut din ruinele blocului Continental, de la Universitate, dar tot atunci, s-au despărțit pentru totdeauna de Niculina, mama tânărului.

Xavier Dragoescu, supraviețuitor cutremur: „I-am auzit strigându-se și după, nimic, întuneric… Când ne-am trezit aveam mult nisip în gură… tata scuipa nisip.”

A urmat o noapte sub dărâmături pentru Xavier și tatăl său, care intrase în soc. Un fier gros îi perforase piciorul: „Am văzut lumina am auzit pompierii, am strigat, când m-au scos am văzut mult sange… era de la tatăl meu!”.

HARTA clădirilor care se pot prăbuși la un cutremur precum cel din 1977. Dan Lungu: „În clădirile cu bulină nu ar trebui să funcționeze spații publice”

Potrivit măsurătorilor INFP, Bucureștiul, Focșaniul și Buzăul sunt cele mai expuse orașe în cazul unui cutremur major. În zona de risc crescut sunt încadrate și alte orașe, precum Ploiești, Târgoviște, Craiova, Giurgiu, Zimnicea, Galați, Brăila, Tulcea, Iași Vaslui sau Bârlad. În toate dintre acestea sunt clădiri care se pot prăbuși la un cutremur similar celui din 1977 sau care pot suferi pagube materiale considerabile.

Calculele pentru încadrarea în clasele de risc se fac pe baza datelor cutremurului din ’77 din Vrancea.

Un număr de 190 de clădiri, construite în perioada 1870-1963, au fost încadrate, în urma expertizelor tehnice, în clasa I de risc seismic. Aceste clădiri, marcate cu „bulina roșie”, prezintă pericol public și un risc ridicat de prăbușire în eventualitatea unui cutremur, iar numărul victimelor ar fi, potrivit specialiștilor, „mare”.

„În mod normal, în clădirile astea cu bulină, dacă treaba ar fi serioasă, nu ar trebui să funcționeze spații publice – gen magazine, cinematografe, teatre etc.  Această categorie de risc seismic I (R I) și cu avertizare bulină roșie este cea mai periculoasă situație și ea este determinată de câți oameni sunt expuși. Cam de la 100 de persoană în sus, în jos, cam pe acolo încep să apară semnele de alarmă”, a declarat pentru gândul Dan Lungu, profesor de siguranța construcțiilor la Facultatea de Construcții Civile de la Universitatea Tehnică de Construcții București.

Potrivit acestuia, ce s-a întâmplat în 1977 „este o monstruozitate, iar cine a văzut ce s-a întâmplat acolo ar trebui să aibă responsabilitate”.

În clasa I de risc seismic în București sunt încadrate alte 184 de construcții, majoritatea expertizate în anii ’90. În clasa a doua de risc seismic sunt încadrate 301 clădiri. Aceste imobile pot suferi degradări structurale majore în cazul unui cutremur, însă prezintă un risc mai scăzut de a se prăbuși. Imobilele expertizate tehnic încadrate în clasa III de risc seismic sunt în număr de 78 și sunt acele clădiri care pot prezenta degradări, dar a căror siguranță structurală nu ar fi afectată semnificativ de un cutremur similar celui produs în 1977. În clasa IV de risc seismic se află șase clădiri.

În Capitală mai există clădiri încadrate în așa-numitele categorii de „urgențe”. Practic, în urma expertizelor s-a ajuns la concluzia că imobilele prezintă un oarecare grad de risc seismic, însă nu au fost încadrate într-o anumită clasă. În această situația se află 1.625 de clădiri construite înainte de cutremurul din 1977.

Aceste clădiri au fost expertizate înainte de 1996 când diferențierea se făcea pe U1, U2 și U3. Printr-o modificare adusă legislației, cele trei tipuri de urgențe au fost transformate în clase de risc – RI, RII, RIII , însă nu toți proprietarii sau asociațiile de proprietari s-au adresat autorităților pentru a primi o nouă încadrare. Practic, între aceste 1.625 există posibilitatea să se afle și alte clădiri cu risc seismic I – pericol public.

Doar 30 de clădiri din București au fost consolidate în urma expertizelor tehnice, reiese din datele Primăriei. Patru clădiri din București încadrate în clasa I de risc seismic au termen de finalizare a lucrărilor de consolidare anul acesta, iar o alta anul 2014, după ce, în intervalul 2008-2011, au fost puse în siguranță alte șapte, potrivit Primăriei Capitalei.