Descoperirea făcută pe o insulă îndepărtată din Patagonia oferă informații noi despre formarea continentelor

Cercetătorii au descoperit săptămâna aceasta, în timpul unei călătorii spre insula Diego de Almagro, în sud-vestul coastei statului Chile, o rețea de aproximativ 20 de peșteri formate în calcar.

Cercetătorii au făcut scufundări pentru a ajunge la peșteri, unele având o adâncime de circa 50 de metri.

Ei au descoperit în aceste peșteri desene realizate pe pereți, dar și fragmente de oase, lăsate în urmă de populația indigenă Kawesqar, cu ajutorul cărora ar putea data cavernele.

„Poți realiza modele ale zonelor unde s-au fragmentat continentele, iar acesta ar putea fi unul dintre acele locuri”, a spus speologul Natalia Morata.

INEDIT Un fenomen cu tentă apocaliptică i-a speriat pe columbieni după cutremurul devastator de 7,4 grade. Care este explicația științifică

23:44

Ce spunea Ioana Ene Dogioiu, purtătoarea de cuvânt a lui Bolojan, când era în presă, despre întâlnirile dintre politicieni și membrii CCR. Dogioiu era “scandalizată”, azi e doar tăcută

23:22

Expediția este cea mai recentă dintr-o serie a asociației French Centre Terre, ce a descoperit în aceste peșteri tipuri de roci care în mod normal se găsesc în zone mai temperate.

Aceste roci ar putea oferi informații despre modul în care s-au separat continentele.

Continentele de pe planeta noastră au fost unite pentru ultima oară în urmă cu circa 300 de milioane de ani, când formau un singur supercontinent, denumit Pangeea.

Continentele Terrei se află într-o mișcare permanentă, influențată de mișcarea plăcilor tectonice. Ele generează formațiuni spectaculoase, precum Dorsala Atlantică, unde s-a format Islanda, și coasta Japoniei, unde două plăci tectonice majore se întâlnesc.

Geologii cred că, de-a lungul timpului, aceste plăci tectonice au unit continentele, periodic, dând naștere unor supercontinente ipotetice: Nuna, în urmă cu 1,8 miliarde de ani, Rodinia, în urmă cu 1 miliard de ani, și Pangeea, în urmă cu 300 de milioane de ani.