AFP: Rusia se îndreaptă spre o nouă perioadă de confruntare cu Occidentul

La 8 decembrie 1991, liderii Rusiei, Ucrainei și Belarus au ratificat un acord privind destrămarea URSS, dislocată în mai multe state independente.

Dar luând Crimeea Ucrainei, președintele rus Vladimir Putin a arătat că este pregătit să redeseneze frontierele Rusiei.

Nimic nu arată dacă Vladimir Putin se va opri acolo sau dacă va încerca să ia și alte regiuni rusofone de la Ucraina, R.Moldova sau Belarus și Kazahstan.

Dar preluarea controlului Crimeei de către Rusia și discursul incisiv al lui Vladimir Putin arată că acesta consideră că misiunea sa este de a reinstaura puterea țării sale.

EXCLUSIV Tragedia de la Crevedia s-ar putea repeta tot lângă București. Localnicii din Clinceni au descoperit o stație de transfer GPL, cu zeci de cisterne, aproape de casele lor: „Se aud pompele și miroase a gaz”

06:30

CONTROVERSĂ Cum și-a construit averea oligarhul ucrainean care a cumpărat ArcelorMittal Roman. Privatizări dubioase și șpăgi uriașe oferite lobbiștilor americani

06:00

„Suntem la începutul, nu la sfârșitul unei evoluții tumultuoase a evenimentelor”, avertizează Nikolai Petrov, profesor la Înalta Școală de Economie din Moscova. „Discursul lui Putin a încheiat doar etapa actuală de absorbție a Crimeei. Întrebarea este: ce se va întâmpla ulterior?”

Vladimir Putin a declarat că Rusia a obosit să „mai fie pusă la colț” de Occident, pe care îl acuză: „ne dezamăgește și ia decizii în spatele nostru”.

Occidentul persistă în politica sa de „izolare” a Rusiei, pusă în aplicare în secolele XVIII și XIX împotriva regimului țarilor, apoi în secolul XX împotriva URSS, a apreciat președintele rus.

Europenii și americanii au „depășit o linie roșie” ajutând la instalarea la Kiev a unui Guvern prooccidental după destituirea președintelui ucrainean prorus Viktor Ianukovici, a adăugat Putin.

Analiștii subliniază riscul „unui nou Război Rece”.

„Demersurile politice ale cele două părți erau până acum previzibile, dar ele nu mai sunt de acum”, consideră Nikolai Petrov.

„Putin a declarat război Occidentului și nu este posibilă nicio reconciliere”, analizează Petrov. „Acum Occidentul va încerca să răstoarne regimul Putin”.

Alipirea Crimeei este o „schimbare decisivă” în politica externă a Rusiei, apreciază și Dmitri Trenin, directorul Centrului Carnegie din Moscova.

Ordinea mondială, care a prins contur după destrămarea URSS și a sistemului „bipolar”, a premis Statelor Unite să nu respecte legile internaționale în Iugoslavia, în Irak sau chiar Libia, potrivit președintelui rus.

În opinia lui Vladimir Putin și a multor ruși, anexarea Crimeei de către Rusia corectează o nedreptate istorică: altădată aparținând Rusiei, peninsula din Marea Neagră a fost oferită Ucrainei de către liderul sovietic Nikita Hrușciov în 1954.

Dar simplul fapt că Moscova trimite forțe ruse în Crimeea pentru a prelua controlul regiunii arată disprețul pe care îl are față de frontierele stabilite în 1991.

În discursul său, Vladimir Putin a descris rușii ca pe niște victime ale destrămării URSS, pe care a calificat-o la un moment dat drept „cea mai mare catastrofă geopolitică a secolului XX”.

„Ceea ce părea de negândit, din nefericire, a devenit realitate și URSS s-a prăbușit”, a declarat el, subliniind că poporul rus a devenit de atunci „poporul cel mai dispersat din lume”.

Se va opri Rusia la alipirea Crimeei?, se întreabă experții. Un gest din partea Moscovei către estul sau sudul Ucrainei ar conduce la o escaladă și mai gravă. Transnistria, teritoriu rusofon separatist al R.Moldova, a cerut deja alipirea la Rusia.

„O Ucraină liberă, independentă și neutră ar putea fi garanția păcii în Europa Centrală”, a subliniat Timofei Bodacev, redactor-șef adjunct la revista pro-Kremlin din Rusia Global Policy. „Rusia, în acest caz, nu va continua politica sa activă în estul și sud-estul Ucrainei”.