Leancă avertizează cu privire la „provocări” din partea Transnistriei

Leancă a declarat joi pentru Reuters că anexarea Peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia „poate ridica așteptări” în regiunea separatistă moldoveană. „Desigur, suntem îngrijorați din cauza apropierii frontierelor noastre (față de criza ucraineană). Suntem îngrijorați pentru că avem, de 23 de ani, o problemă similară cu republica (Transnistria) nerecunoscută (la nivel internațional)”, a spus el.

Generalul Philip Breedlove, un oficial NATO de rang înalt din cadrul forțelor aeriene americane, a avertizat cu privire la o posibilă incursiune rusească, prin Ucraina, în vederea ocupării Transnistriei.

CULTURĂ Toată lumea știe, Shakespeare în Bănie. „WILL matters” la Craiova

23:21

CONTROVERSĂ Alertă cu dronă în Țările Baltice pentru a treia zi consecutivă. Avioanele NATO s-au ridicat de la sol

23:10

Regiunea separatistă, majoritar rusofonă, și-a declarat independența față de Chișinău în 1990, de „teamă” că Republica Moldova ar fi căutat reunificarea cu România. Cele două părți s-au înfruntat într-un scurt război în 1992, încheiat după intervenția Rusiei de partea Transnistriei. Niciun stat nu a recunoscut independența Transnistriei, însă regiunea este susținută în continuare de către Moscova.

Aproximativ 1.400 de militari ruși sunt staționați în continuare Transnistria, pe care Moscova-i prezintă drept „trupe de menținerea păcii”.

Leancă a declarat că este îngrijoart din cauza unor posibile provocări. „Ceea ce sperăm noi este că liderii regiunii transnistrene nu vor adopta decizii unilaterale, care ar putea destabiliza situația prin provocări și genera tensiuni”, a spus el.
Premierul a citat presiuni exercitate asupra unor școli cu predare în limba română din regiunea separatistă, „hărțuirea” unor fermieri care încearcă să lucreze pământul în zona de „frontieră” și exerciții militare efectuate de către „trupe peramilitare” și forțe ruse staționate în zonă.

Republica Moldova a inițiat în noiembrie un acord de asociere cu Uniunea Europeană, pe care Guvernul Leancă intenționează să-l semneze în această vară.

Premierul a apreciat că este nevesar ca UE să ofere Republicii Moldova, Ucrainei și Georgiei același tip de garanții ca țărilor din Balcanii de Vest, cărora le-a promis, într-o declarație, în 2003, că viitorul lor este „fără echivoc” înăuntrul blocului european. El a îndemnat totodată UE să susțină eforturile în vederea integrării depuse de către Guvernul proeuropean pe care-l conduce.

Deși UE a fost de acord să anuleze, începând din mai sau iunie, restricțiile impuse moldovenilor la regimul vizelor, Leancă a avertizat că entuziasmul față de integrarea europeană în cel mai sărac stat din Europa a „slăbit” înainte de criza din Ucraina.

„Am crezut că avantajele integrării în UE sunt evidente de la sine, dar nu este cazul”, a spus el. „De aceea, avem nevoie, acum, de o altă campanie de informare – nu de spălare a creierelor moldovenilor – despre avantajele reale”, a conchis el.

În perspectiva alegerilor parlamentare din noiembrie, considerate cruciale, comuniștii antieuropeni reprezintă cel mai mare partid politic din țară, beneficiind de o influență considerabilă în rândul bătrânilor și persoanelor sărace.

Pe de altă parte, ministrul moldovean de Externe Natalia Gherman a anunțat joi că omologul său rus Serghei Lavrov urmează să efectueze o vizită la Chișinău la sfârșitul lui aprilie. Ea a anunțat că adjuncta secretarului de Stat american pentru Afaceri Europene Victoria Nuland urmează să efectueze duminică o vizită de o zi în capitala moldoveană.