Următoarea mutare pe care Gabriel Resources o pregătește împotriva României

Gabriel Resources face planuri pentru acest caz, care va fi audiat probabil la Viena în a doua jumătate a acestui an, concomitent cu oprirea activităților în România, pentru conservarea rezervelor financiare, scrie publicația, fără să citeze sursele informației.

Compania a anunțat că ar putea concedia în mai circa 80% din cei 400 de angajați, în prezent aflați în șomaj tehnic, dacă proiectul nu avansează.

Gabriel Resopurces, listată la Toronto dar condusă de la Londra, nu se așteaptă la progrese semnificative în curând. Camera Deputaților din Parlamentul României va vota la 7 mai asupra unei legi care ar acorda statut juridic special proiectului minier, permițând astfel pornirea acestuia.

FLASH NEWS Ce spunea purtătoarea de cuvânt a lui Bolojan, când era în presă, despre întâlnirile dintre politicieni și membrii CCR raportori pe anumite spețe cu miză politică

23:22

VIDEO Victor Ponta a criticat întâlnirea dintre Ilie Bolojan și șefa CCR, Simina Tănăsescu. „E o mare greșeală din partea șefei CCR”

23:03

Compania nu se așteaptă, însă, la un vot favorabil, în parte din cauza opoziției încă puternice a opiniei publice față de proiectul minier și utilizarea procesului de extracție folosind cianură. Momentul este de asemenea important, notează The Glode and Mail. Întrucât proiectul de lege ocupă ultima poziție pe ordinea de zi, există o probabilitate ridicată ca ședința parlamentară să se încheie fără să se ajungă la votul care privește Roșia Montană.

Gabriel Resources a amenințat în septembrie anul trecut că va da în judecată autoritățile române pentru până la 4 miliarde de dolari din cauza „multiplelor încălcări ale tratatelor de investiții”, scrie The Glode and Mail.

În același timp, directorul irlandez al Gabriel Resources, Jonathan Henry, al șaselea în acest post începând de la mijlocul anilor ’90, a avertizat că eșecul autorităților de a aproba proiectul va afecta toată România.

„Cazul nostru este foarte solid și vom fi foarte clari că efortul României de a atrage investiții străine va avea de suferit foarte mult”, a spus el.

Declarația directorului a atras o reacție negativă la adresa companiei în România, după care Gabriel a părut că-și temperează amenințările de a cere despăgubiri de la autorități.

„Vom recunoaște orice decizie luată de Guvern sau Parlament în privința Roșia Montană”, a declarat președintele Gabriel Resources, Keith Hulley, într-un comunicat la 11 septembrie.

Pregătirile pentru cazul de arbitraj indică faptul că amenințarea companiei este cât se poate de valabilă, scrie publicația canadiană. Compania nu dă detalii despre strategia sa și nu a specificat ce tratate vrea să folosească pentru a-și susține cazul.

„Nu putem comenta asupra niciunui aspect al vreunui caz de arbitraj internațional pe care l-am iniția împotriva României”, a declarat Bobby Morse, purtător de cuvânt al Gabriel Resources.

Arbitrajul comercial internațional în general, iar cel de arbitraj împotriva guvernelor în particular, are succes tot mai mare, câștigând teren chiar în fața litigiilor tradiționale derulate în tribunal. Ascensiunea tratatelor bilaterale de investiții dintre țări a condus la creșterea puternică a numărului de cazuri de arbitraj împotriva guvernelor, derulate prin curtea de arbitraj a Băncii Mondiale, ICSID (International Centre for Settlement of Investment Disputes – Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor Relative la Investiții).

Cazurile de arbitraj comercial internațional sunt judecate cu ușile închise, tind să fie mai scurte decât litigiile la tribunal și conduc la decizii finale la care nu se poate face apel, chiar dacă nu sunt în mod obligatoriu mai ieftine.

Compania canadiană Khan Resources a apelat la arbitraj internațional, notează The Globe and Mail. Khan Resources folosește o instanță de arbitraj din Paris pentru a redobândi controlul asupra unui proiect de extracție de uraniu în Mongolia, despre care afirmă că a fost expropriat ilegal de către autorități.

Proiectul Roșia Montană a fost întârziat începând din anii ’90 de protestatari bine organizaați și finanțați, variind de la fermieri care nu vor să-și piardă proprietățile pentru a face loc minei, la miliardari precum Geroge Soros și celebrități precum Vanessa Redgrave, notează publicația canadiană.

Gabriel Resources a utilizat 550 de milioane de dolari pentru dezvoltarea proiectului și cheltuieli juridice, fără a avea ce să arate în schimbul banilor, iar în ultimii 20 de ani a schimbat cinci directori generali, fiecare dintre aceștia fiind convins că proiectul este pe punctul de a face progrese semnificative.

Jonathan Henry este al șaselea director general al companiei, iar încercările sale de a implica comunitatea și de a evidenția beneficiile proiectului minier nu au deblocat situația. Senatul a respins în noiembrie proiectul de lege care ar fi declarat exploatarea de la Roșia Montană ca fiind de „interes public extraordinar”.

Gabriel Resources deține 80,69% din acțiunile RMGC, restul capitalului fiind controlat de statul român, prin Minvest Roșia Montană. Acținarii RMGC au aprobat la 1 noiembrie transferul pachetului de 19,31% deținut de guvern de la Minvest Deva la Minvest Roșia Montană, în urma reorganizării companiei de stat.

Acționarii Gabriel Resources sunt holdingul Electrum Global (16%), investitor în industria aurului, grupul BSG Capital (16%), controlat de omul de afaceri israelian Beni Steinmetz, cunoscut în principal pentru afaceri cu diamante în Africa, gigantul minier Newmont (13%), fondul de hedging Baupost Group (13%), controlat de miliardarul american Seth Klarman și fondul de hedging Paulson & Co. (10%), controlat de miliardarul american John Paulson. Acțiuni reprezentând 26% din capitalul companiei sunt flotate liber pe bursă.