AFP: Criza din Ucraina lansează reînarmarea Europei

Suedia a fost prima țară care a anunțat, în aprilie, o creștere a cheltuielilor militare în următorii zece ani, ca răspuns la ocuparea Crimeei de către Rusia.

Polonia, angajată deja într-un efort formidabil de modernizare a forțelor armate, a anunțat că devansează cu doi ani un plan de achiziționare a 82 de avioane fără pilot de diverse tipuri, urmând să le primească pe primele încă din 2016. Presa a evocat, de asemenea, lansarea unei licitații pentru elicoptere de luptă, dar care nu a fost confirmată.

„Avem o disensiune, în Europa, între țările din Nord și țările din Vest, care încearcă să spună că criza va trece”, a declarat Jean-Pierre Maulny, adjunctul directorului Institutului pentru Relații Internaționale și Strategice.

ACTUALITATE Dan Dungaciu: „Nu poate nimeni să ignore AUR, un partid care are peste 40% în sondaje. E nevoie de o minimă politețe și decență”

23:30

FLASH NEWS Trump, declarații de pe șantierul Sălii de Bal: „Strâmtoarea Ormuz nu este a Iranului, sunt ape internaționale”

23:23

Franța, spre exemplu, care a vândut în 2011 două portelicoptere de tip Mistral Rusiei, preferă să aștepte primele livrări, în octombrie, înainte să pună contractul în discuție, în pofida presiunilor tot mai mari exercitate de către Washington în acest sens.

„Pentru moment, (contractul) nu este pus în discuție”, a declarat duminică președintele francez François Hollande.

Țările din Europa de Nord au altă experiență a puternicului lor vecin rus.

Anul trecut, Suedia, Finlanda, statele baltice și Polonia au cerut în zadar ca Europa să-și reorienteze strategia în domeniul Securității și Apărării teritoriului, în cursul pregătirii summitului european din decembrie, notează Maulny.

Aceste state erau îngrijorate de consolidarea capacităților militare rusești în zona arctică și de numeroasele survoluri și manevre aeriene rusești.

„Dar, dacă va avea loc vreodată o intervenție rusească în estul Ucrainei, este probabil ca schimbarea care a avut loc în țările din Nord să se extindă în restul Uniunii Europene (UE)”, consideră el.

– Competiție între industriași

Constrângerile de ordin bugetar reprezintă un obstacol în calea reînarmării, însă Maulny preconizează o „derogare”, prin scoaterea cheltuielilor cu armamentul din contabilitatea deficitului statelor.

Michael Clarke, de la Royal United Services Institute, un centru britanic de reflecție, apreciază că „puterile europene din cadrul NATO probabil că vor cheltui mai mult în domeniul Apărării, deoarece Ucraina nu este o criză trecătoare, ci constituie o cotitură: a avut loc o modificare a frontierelor prin forță”. Însă va exista un decalaj de unul-doi ani înainte ca deciziile cu privire la investiții să se impună, în opinia sa.

Acest început al reînarmării alimentează competiția între industriași americani și europeni, bine plasați să răspundă crizei.

Suedia, spre exemplu, vrea ca Saab, constructorul național de armament, să producă și mai multe avioane de vânătoare de tip Grippen, submarine – împreună cu o filială a grupului german Thyssen Krupp Marine Systems – și rachete de croazieră germano-suedeze de tip Taurus.

În Polonia, porțile sunt larg deschise pentru producătorii americani.

„La o zi după intrarea rușilor în Crimeea, americanii s-au repezit să facă propuneri atrăgătoare polonezilor”, notează Maulny, evocând o vizită a secretarului Apărării Chuck Hagel.

Președintele-director general al grupului Lockheed Martin, Maryllin Hewson, a efectuat săptămâna trecută o vizită la Varșovia pentru discuții despre apărarea antirachetă.

Grupul american Sikorsky concurează cu Airbus Helicopters și grupul italian AgustaWestland pentru a furniza Poloniei elicoptere.

Însă, Varșovia, care i-a dezamăgit pe constructorii europeni în 2003 după ce a ales avionul de luptă american de tip F-16, a conchis, între timp, că o dependență exclusivă față de Washington nu este tocmai în interesul său, potrivit unor analiști de la IHS Jane’s.

„Programul de reînarmare (pentru perioada) 2013-2022 prevede achiziții de la un eșantion larg de furnizori – și anume din Statele Unite, Europa și Israel – cu cea mai mare participare posibilă din partea industriei locale, cu scopul de a asigura mai multă autonomie pe termen lung”, se arată în studiul asupra pieței întocmit de aceștia.